Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al lucrării îl constituie metodologia şi conceptul studierii şi sporirii productivităţii vegetale în general şi utile a prunului în special.

    Cercetarea particularităţilor biologice şi de producţie a unui mare număr de soiuri de prun din selecţia mondială şi autohtonă a permis argumentarea ştiinţifică a selectării celor mai de perspectivă. Compararea soiurilor şi hibrizilor după productivitatea specifică la o unitate de volum, de suprafaţă a proiecţiei coroanei şi de suprafaţă transversală a secţiunii trunchiului face posibilă evidenţierea cultivarelor de vigoare redusă, preţioase pentru plantaţiile intensive. 

    Au fost folosite rezultate ale cercetărilor ce au fost expuse şi examinate la consfătuirile secţiei de ameliorare genetică a plantelor pomicole şi ale Consiliului     Ştiinţific al Institutului de Cercetări pentru Pomicultură (Chişinău:1986, 1987, 1988), prezentate discutate şi publicate la: conferinţa ştiinţifică „Problemele intensificării pomiculturii moderne” (Miciurinsc 1988, 1990), conferinţa internaţională a tinerilor savanţi „Problemele dendrologice, floricultură, pomicultură şi viticultură” (Ialta 1995), conferinţa naţională „Probleme actuale ale geneticii, biotehnologiei şi ameliorării” (Chişinău 1994), Simpozionul ştiinţific internaţional „Progresul tehnico-ştinţific în pomicultură” (Chişinău 1999).

    Volumul şi structura tezei. Teza este expusă pe 63 pagini de text dactilografic, conţine 12 anexe. Teza constă din introducere, 3 capitole, concluzii şi recomandări practice, bibliografia şi anexe. Bibliografia cuprinde 58 de referinţe.

        Obiectivele cercetărilor:

    În calitate de obiect de cercetare au servit soiuri noi din selecţia mondială şi autohtonă, dintre care caracterizăm 20 de soiuri omologate. Cercetările au fost efectuate în anii 1985-2002 în secţia „Studiul soiurilor şi ameliorarea genetică a plantelor pomicole” a Institutului de Cercetări pentru Pomicultură din Republica Moldova.

    Infiinţarea şi îngrijirea plantaţiilor a fost efectuată în conformitate cu regulile agrotehnice pentru pomicultură in vigoare . Pomii au fost formaţi conform sistemului natural – ameliorat.

Obiective principale şi metode utilizate în ameliorarea prunului

    Actualul program de ameliorare genetică a prunului în Republica Moldova are obiective similare cu cele urmărite pe plan mondial şi se referă la însuşirile de calitate ale fructelor, de adaptare ecologică a pomilor, de rezistenţă la boli şi dăunători  .

    Epoca de maturare să fie cât mai lungă. Sortimentul actual de prun trebuie completat cu soiuri timpurii de calitate superioară. Pot fi utilizaţi ca genitori pentru acest caracter soiurile: Gras românesc, Gras ameliorat, Anna Spath, Vinete Româneşti, Valor, Prezident, Blue free etc.

    Mărimea fructelor este o însuşire absolut necesară. Genitori: Record, Dunărea albastră, Dâmboviţa, Vâlcean etc.

    Detaşarea uşoară a sâmburelui de pulpă - genitori: descendenţi ai soiului Vinete de Italia (V. Cociu, 1977).

    Culoarea este un caracter important pentru valorificare. Sunt mai solicitate fructele de culoare verde cu diferite nuanţe şi culoare albastră, în special ultramarin.

    Fermitatea pulpei - caracteristică necesară manipulării, transportului şi prelucrării.     Genitori recomandaţi: Bărdace, Alina, Tita, Flora, Prezident etc.

    Conţinutul în zahăr şi aciditate: minim 1,5. % aciditate şi 8-9 % zahăr. Genitori: French improved, Prezident, Gras românesc, Agen, Vinete româneşti, Montfort, Sugar etc.

    Conţinut bogat în vitamina C. Genitori: Ialomiţa, Stanley. Sarmatic, Dâmboviţa, Gras românesc, Gras ameliorat etc.

    Gustul fructelor - caracter subiectiv - influenţat de consumator

    Însuşiri necesare pomului: vigoare redusă, tip de fructificare spur şi semispur, înflorire târzie, autofertilitate, productivitate mare, precocitate de rodire.

    Însuşiri necesare atât fructului, cât şi pomului: rezistenţa sau toleranţa la boli şi dăunători: Xanthomonas pruni, Transchelia pruni-spinosae, Coryneun beyjerincki, Monilinia laxa, Brachycandus helichrysi (afide), Plum pox virus -sunt cei mai periculoşi dăunători şi boli ai prunului.

    - Metode standard - hibridarea şi selecţia clonală

    - Metode neconvenţionale - mutageneza artificială, biotehnologiile.

    Sporirea numărului de soiuri de prun de perspectivă, soiurile timpurii şi foarte timpurii, se datorează mai ales cererii mari de pe piaţa internaţională. Cele mai răspândite soiuri omologate sunt :

Ruth Gerştetter. Soi de origine germană, obţinut la Besigbeim din încrucişarea soiurilor Czarx Bonne de Bri. Lansat în producţie din anul 1932.

    Pomul. Vigoarea: medie. Coroana: invers piramidală de o desime medie. Flori: solitare sau grupate câte două. Intrarea pe rod: anul 4. Productivitatea: până la 16 t/ha. Epoca de înflorire: medie. Polenizatori: soi androsteril, dar totodată este un bun polenizator. Se polenizează bine cu soiurile Stanley, Kabardinskaia ranniaia, Renclod Althan.

    Fructul. Mărimea: medie (30-35 g). Forma: ovală, asimetrică. Pelita: roşie închisă, neagră, acoperită cu un strat de pruină de culoare gri. Pulpa: galbenă-verzuie, de consistenţă medie, cu gust dulce, acidulat. Substanţe uscate: până la 16%.     Sâmburele: uşor detaşabil. Epoca de maturare: foarte timpurie, începutul lunii iulie.

    Aprecierea generală. Soiul este sensibil la Plum Pox. Soi timpuriu de masă.

Piersikovaia. Soi de origină engleză.

    Pomul. Vigoarea: viguros. Coroana: rară răsfirată. Intrarea pe rod: anul 6.     Productivitatea: până la 10 t/ha. Epoca de înflorire: medie. Soi androsteril.     Polenizatori: Renclod Althan, Kabardinskaia ranniaia.

    Fructul. Mărimea: mare (40-50 g). Forma: ovală. Peliţa: slab acoperită cu pruină.     Pulpa: galben-roşietică, de consistenţă tare. Substanţe uscate: 17-19%. Sâmburele: uşor detaşabil. Epoca de maturare: timpurie.

    Aprecierea generală. Soi de masă, rezistent la boli, pretabil la transportare.

Raniaia Hramova. Soi obţinut la Institutul de Cercetări pentru Pomicultură (I.C.P) din Republica Moldova.

    Pomul. Vigoarea: viguros. Coroana: deasă, ovală răsfirată. Intrarea pe rod: anul 4. Productivitatea: 15-25 t/ha. Epoca de înflorire: medie. Soi auto fertil. Polenizatori: Stanley, Renclod Althan. Epoca de maturare: timpurie.

    Fructul. Mărimea: medie (30-35) g. Forma: ovală. Peliţa: roşu-albăstrie. Pulpa: acido-dulce, gustoasă. Substanţe uscate: 18-20%. Sâmburele: uşor detaşabil, mic.

Prefaţă 3

1. Revista literaturii 6

1.1 Importanţa, originea şi arealul de răspândire 6

1.2.Clasificarea sistematică şi caracteristica speciilor principale 10

2. Obiectivele, metodele şi condiţiile de efectuare a cercetărilor 12

2.1 Obiectivele cercetărilor 12

2.1.1. Soiurile omologate 14

2.1.2. Portaltoii principali 21

2.2. Metodele cercetărilor 26

2.3. Condiţiile de efectuare a cercetărilor 29

2.3.1. Particularităţile biologice 31

2.3.2. Cerinţele faţă de factorii ecologici 34

3. Rezultatele obţinute 37

3.1. Înfiinţarea plantaţiei 37

3.2. Formarea şi întreţinerea coroanelor 42

3.3. Întreţinerea şi lucrarea solului 50

3.4. Aplicarea îngrăşămintelor 54

3.5. Irigarea 56

3.6. Recoltarea fructelor 57

4. Concluzii 59

Bibliografie 62

Anexe