" Conceptul de marketing turistic "
Marketingul turistic poate fi explicat atât într-o accepţiune economică largă (de exemplu, la nivelul unei staţiuni), cât şi în cadrul unui areal economic mai restrâns (la nivelul unui hotel, restaurant etc.). În aceste condiţii, conceptul de marketing turistic macroeconomic reprezintă procesul prin care se realizează schimbul de mărfuri şi servicii turistice la nivelul întregii economii naţionale, al unei regiuni, zone sau staţiuni turistice, putându-se efectua evaluarea acestor procese economice.
În schimb, conceptul de marketing turistic microeconomic, reprezintă funcţia marketingului prin care se urmăreşte o realizare a profitului pentru o întreprindere turistică.
Activitatea de marketing a unei întreprinderi turistice se cere a fi analizată ca o parte componentă a unui sistem socio-economic complex, care include un ansamblu de componente intermediare, care influenţează rezultatele.
De aici reiese că marketingul în turism este un marketing integrat, atâta timp cât trebuie să cuprindă şi să integreze activităţile publice (macromarketing) şi pe cele private (micromarketing).
Marketingul turistic se poate defini şi sub următoarea formă: “complexul de evaluări şi decizii care, pe baza unei permanente actualizări a tendinţelor înregistrate la nivelul disponibilităţii cererii turistice (piaţa), îşi propune să realizeze condiţiile optime de formulare a ofertei şi de amplasare pe piaţă prin intermediul unei coordonări permanente a iniţiativelor întreprinderilor private cu acţiunile puterii publice” (definiţia lui L. Merlo - “Introducere în studiul marketingului turistic”, Roma, 1978).
Marketingul în turism are anumite particularităţi care se referă în special la caracteristicile produsului turistic, elemente ce reprezintă elemente de bază în derularea activităţilor turismului rural local, după cum urmează (după Bădiţă M., ş.a. 2002):
- complexitatea produsului compus şi caracterizat de o vastă gamă de factori ce cuprind caracteristicile ambientului şi servicii ce se referă la toate experienţele şi activităţile turismului din momentul păstrării domiciliului său stabil şi până în momentul reîntoarcerii;
- intangibilitatea produsului şi multitudinea interpretărilor subiective determinate de funcţiile şi motivaţiile (ce diferă substanţial) prin care turiştii se raportează la produsele sau serviciile aparent identice;
- incertitudinea preţului compus (complex), exceptând pachetele preconfecţionate;
- importanţa economica şi socială a produsului pentru comunitatea umană fie în relaţia sa directă cu maturizarea intelectuală şi refacerea psihologică a indivizilor, fie prin aportul său economic-valutar;
- imposibilitatea transportului produselor şi a serviciilor ce le compun
şi care rămân strâns legate de localizarea lor teritorială;
- importanţa subiectivă a produsului care transformă valoarea sa
economică deoarece presupune nu numai o cheltuială considerabilă, dar şj
necesitatea timpului liber după o lungă perioadă de muncă şi oricum după o lungă aşteptare;
- importanţa socială a produsului pentru individ (în cazul turismului
înţeles că vacanţa, aceasta reprezentând simbolul cel mai caracteristic al statutului
individului şi a gradului de integrare în grupul căruia îi aparţine);
- marketingul turistic este un marketing integrat nu numai datorită naturii specifice produsului turistic, dar şi datorită posibilităţilor de utilizare concertată a unor acţiuni de marketing ale unei multitudini de întreprinderi (acţiuni promoţionale întreprinse pentru promovarea unei zone) şi a obiectivelor culturale şi sociale spre care sunt orientate mai mult sau mai puţin iniţiativele puterii politice din acest sector.
Totodată, marketingul turistic este un marketing integrat, nu numai datorită naturii specifice a produsului turistic, dar şi datorită posibilităţilor de utilizare corelată a unor acţiuni de marketing ale unei multitudini de întreprinderi (de exemplu, acţiuni promoţionale întreprinse pentru promovarea unei zone sau a unei ţări) şi a obiectivelor culturale şi sociale spre care sunt orientate mai mult sau mai puţin iniţiativele puterilor publice în acest sector.
Oferta turistică (produsul turistic) se constituie dintr-o serie de elemente de atractivitate ambientală, artistică, istorică, culturală etc., care, împreună cu alternativele de receptare diferită cantitativ şi calitativ, ca şi cu infrastructura publică, formează premisele formulării ipotezelor de produs.
Întreprinderile turistice, singure sau în consorţii, îşi desfăşoară acţiunile lor de marketing în limitele activităţii lor specifice, în cadrul general prestabilit de puterile publice şi actele legislative. Acţiunile lor comerciale sunt circumscrise de micromarketing, nu datorită amplorii lor, ci datorită conţinutului aplicabil imediat. În această sferă de activitate apare necesitatea coordonării între macro şi micromarketing, ca o caracteristică de bază a marketingului turistic.
CAPITOLUL I - MARKETING AGROTURISTIC. CONCEPT, IMPORTANŢĂ,
OBIECTIVE
1.1 Marketingul în turism
1.2 Turismul şi mediul înconjurător
1.3 Turismul şi protecţia mediului înconjurător
1.4 Conceptul de turism rural şi agroturism
1.5 Caracteristici ale turismului rural şi orizontul său de dezvoltare
1.6 Dezvoltarea durabilă pentru practicarea turismului în parcurile naţionale şi
rezervaţiile biosferei din România
CAPITOLUL II - ORGANIZAREA TURISMULUI RURAL (AGROTURISMULUI) ÎN
ROMÂNIA ŞI CÂTEVA ŢĂRI EUROPENE
2.1. Funcţiile spaţiului rural definite de Carta Europeană a spaţiului rural
2.2 Evoluţia şi organizarea pe plan mondial a activităţilor de turism rural
(agroturism)
2.3. Turismul rural în contextul economic actual
2.4. Cerinţe şi intercondiţionări în apariţia şi formarea turismului rural
2.5 Efecte antrenate de turismul rural (agroturism)
2.6. Turismul şi dezvoltarea economică a comunităţilor rurale
2.7 Evoluţia activităţilor de turism rural (agroturism) în România
2.8 Disfuncţionalităţi în activităţile de turism rural (agroturism) din România
CAPITOLUL III - PIAŢA AGROTURISTICĂ
3.1 Definirea şi caracteristicile pieţei agroturistice
3.2 Rolul studierii pieţei agroturistice în profil teritorial
3.3 Elemente caracteristice în cercetarea teritorială a pieţei agroturistice
3.4 Metode cantitative de studiere a pieţei agroturistice
3.5 Elemente forte şi slabe ce condiţionează activităţile de agroturism din România
3.6 Piaţa agroturistică şi impactul acesteia asupra comunităţilor locale
3. 7. - Lansarea satului românesc pe piaţa mondială………………………………
CAPITOLUL IV - CEREREA ÎN AGROTURISM
4.1 Cererea şi consumul turistic (concepte)
4.2 Circulaţia şi fluxurile în agroturism
4.3 Metode de cuantificare a cererii agroturistice
4.4 Tendinţe motivaţionale în cunoaşterea produselor agroalimentare
specifice zonei
CAPITOLUL V - OFERTA AGROTURISTICĂ ÎN CADRUL TERITORIULUI
ROMÂNESC
5.1 Particularităţi şi resurse ale ofertei agroturistice
5.2 Baza tehnico-materială în turismul rural (agroturism)
5.3 Structura ofertei în turismul rural
5.4 Analiza comparativă a ofertei din mediul rural
5.5 Politica promovată în crearea ofertelor de turism rural (agroturism) în diferite
ţări europene
CAPITOLUL VI - MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII ACTIVITĂŢII
PROMOŢIONALE ÎN DOMENIUL AGROTURISMULUI
6.1 Factori şi motivaţii ce influenţează dezvoltarea turismului rural(agroturismului)
6.2 Ecoturismul şi perspectiva dezvoltării durabile în România
6.3 Politica de dezvoltare şi protejare a turismului rural în ţările U.E. Strategii de
marketing în turismul rural din ţările europene
6.4 Cooperare şi parteneriat în turismul rural
6.5 Direcţii de acţiune managerială în turism
6.6 Reţele de promovare şi distribuţie, organizate în turismul rural (agroturism) cu
specificare în ţările U.E.
CAPITOLUL VII - MARKETINGUL STRATEGIC ÎN AGROTURISM
7.1 Strategii de marketing în turismul rural
CAPITOLUL I - MARKETING AGROTURISTIC. CONCEPT, IMPORTANŢĂ,
OBIECTIVE
1.1 Marketingul în turism
1.2 Turismul şi mediul înconjurător
1.3 Turismul şi protecţia mediului înconjurător
1.4 Conceptul de turism rural şi agroturism
1.5 Caracteristici ale turismului rural şi orizontul său de dezvoltare
1.6 Dezvoltarea durabilă pentru practicarea turismului în parcurile naţionale şi
rezervaţiile biosferei din România
CAPITOLUL II - ORGANIZAREA TURISMULUI RURAL (AGROTURISMULUI) ÎN
ROMÂNIA ŞI CÂTEVA ŢĂRI EUROPENE
2.1. Funcţiile spaţiului rural definite de Carta Europeană a spaţiului rural
2.2 Evoluţia şi organizarea pe plan mondial a activităţilor de turism rural
(agroturism)
2.3. Turismul rural în contextul economic actual
2.4. Cerinţe şi intercondiţionări în apariţia şi formarea turismului rural
2.5 Efecte antrenate de turismul rural (agroturism)
2.6. Turismul şi dezvoltarea economică a comunităţilor rurale
2.7 Evoluţia activităţilor de turism rural (agroturism) în România
2.8 Disfuncţionalităţi în activităţile de turism rural (agroturism) din România
CAPITOLUL III - PIAŢA AGROTURISTICĂ
3.1 Definirea şi caracteristicile pieţei agroturistice
3.2 Rolul studierii pieţei agroturistice în profil teritorial
3.3 Elemente caracteristice în cercetarea teritorială a pieţei agroturistice
3.4 Metode cantitative de studiere a pieţei agroturistice
3.5 Elemente forte şi slabe ce condiţionează activităţile de agroturism din România
3.6 Piaţa agroturistică şi impactul acesteia asupra comunităţilor locale
3. 7. - Lansarea satului românesc pe piaţa mondială………………………………
CAPITOLUL IV - CEREREA ÎN AGROTURISM
4.1 Cererea şi consumul turistic (concepte)
4.2 Circulaţia şi fluxurile în agroturism
4.3 Metode de cuantificare a cererii agroturistice
4.4 Tendinţe motivaţionale în cunoaşterea produselor agroalimentare
specifice zonei
CAPITOLUL V - OFERTA AGROTURISTICĂ ÎN CADRUL TERITORIULUI
ROMÂNESC
5.1 Particularităţi şi resurse ale ofertei agroturistice
5.2 Baza tehnico-materială în turismul rural (agroturism)
5.3 Structura ofertei în turismul rural
5.4 Analiza comparativă a ofertei din mediul rural
5.5 Politica promovată în crearea ofertelor de turism rural (agroturism) în diferite
ţări europene
CAPITOLUL VI - MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII ACTIVITĂŢII
PROMOŢIONALE ÎN DOMENIUL AGROTURISMULUI
6.1 Factori şi motivaţii ce influenţează dezvoltarea turismului rural(agroturismului)
6.2 Ecoturismul şi perspectiva dezvoltării durabile în România
6.3 Politica de dezvoltare şi protejare a turismului rural în ţările U.E. Strategii de
marketing în turismul rural din ţările europene
6.4 Cooperare şi parteneriat în turismul rural
6.5 Direcţii de acţiune managerială în turism
6.6 Reţele de promovare şi distribuţie, organizate în turismul rural (agroturism) cu
specificare în ţările U.E.
CAPITOLUL VII - MARKETINGUL STRATEGIC ÎN AGROTURISM
7.1 Strategii de marketing în turismul rural
7.2 Strategii naţionale şi europene în turismul rural (agroturism)
)
7.3 Turismul şi dezvoltarea regională
7.4 Strategia dezvoltării turismului rural românesc pe termen mediu
7.5. - Zonarea agroturistică, o necesitate în strategia regională
7.6 Parteneriatele - forma caracteristică de promovare şi distribuţie în agroturism
7.7. - Planul de afaceri în agroturism……………………………………………………
Anexa 7.1 - Model de plan de afaceri în agroturism…………………………………….
CAPITOLUL VIII - DISTRIBUŢIA ŞI VÂNZAREA PRODUSULUI
AGROTURISTIC
8.1 Sisteme în organizarea distribuţiei şi promovării în agroturism
8.2 Vânzarea directă a produselor agricole de către producătorii agricoli
8.3 Distribuţia şi vânzarea produsului agroturistic prin gospodăria ţărănească
8.4 Analiza circuitelor de informaţii , de vânzare şi distribuţie a produselor turistice
de cazare (colectivă) în spaţiul rural
8.5 Eficienţa economică şi socială a activităţilor de distribuţie în turismul rural
(agroturism)
8.6. - Promovarea şi distribuirea produsului turistic în Uniunea Europeană………
CAPITOLUL IX - STRUCTURI ORGANIZATORICE ÎN SUSŢINEREA ŞI
PROMOVAREA TURISMULUI RURAL (AGROTURISMULUI)
9.1 Structuri în reţeaua turistică şi agroturistică teritorială. Implicaţiile instituţionale
în elaborarea şi aplicarea unor strategii de dezvoltare a turismului rural
9.2 Criterii de omologare şi tipuri de sate turistice
9.3 Cartea pensiunii turistice rurale, mijloc de evidenţă a activităţii
economico-financiare
9.4 Informatizarea activităţii din domeniul turismului ………………………………...
Anexa 9.1. - Cartea pensiunii turistice…………………………………………………..
CAPITOLUL X - PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE A AGROTURISMULUI
ÎN ROMÂNIA
10.1 Susţinerea dezvoltării agroturismului
10.2. Turismul rural şi dezvoltarea social-economică a satului românesc
10.3 Programe de finanţare pentru turismul rural
10.4 Noile orientări în politicile europene de dezvoltare a turismului rural
(agroturismului) 207
10.5 Rolul Uniunii Europene în dezvoltarea turismului rural (agroturismului)
BIBLIOGRAFIE
ANEXE - LUCRĂRI PRACTICE
