Axiome. Aprecierea acestora la relaţia absolvent de liceu-familie
Când oamenii au o problemă complexă care nu poate fi rezolvată o împart în probleme mai simple cu care sunt familiari. Natura problemei este deosebit de importantă. Dacă natura este cunoscută atunci există un sentiment de siguranţă în ceea ce priveşte direcţia urmată. Dacă natura problemei este necunoscută atunci nevoia de a o rezolva e asociată cu un sentiment de nesiguranţă.
Modul natural în care rezolvă problemele în dsgdfg (strict) răspunsurile la asemenea întrebări este dihotomia, adică întrebări de tipul sau|sau.
Acest mod este cel mai simplu şi permite celor care iau decizii să facă un raţionament bazat pe balanţa dintre două alternative.
Prima întrebare la care ne dăm răspuns este “ce trebuie făcut?”. Dacă ne este neclar ce trebuie făcut accentul va fi pus pe planificare, iar dacă, în balanţă, ne este clar ce trebuie făcut, accentul va fi pus pe punerea în practică a planurilor.
Diferenţa se bazează pe distincţia dintre viitor/trecut. Întrebarea “ce trebuie făcut?” are într-o anumită fază un răspuns mi mult sau mai puţin sigur. În funcţie de existenţa sau nu a acestui răspuns accentul trebuie pus pe planificare respectiv pe punerea în practică. Trebuie menţionat faptul că toate planurile (deci inclusiv cele legate de carieră) trebuie să ţină cont de modul în care vor fi puse în practică. Oricum, o problemă importantă care influenţează alegerea individului este siguranţa răspunsului la această întrebare.
În fiecare sistem care necesită luarea unor decizii de tip calitativ există o tendinţă interioară de a găsi echilibru între toate dihotomiile relevante. La limită argumentele pentru fiecare din întrebări sau/sau pot fi egale.
A doua întrebare fundamentală are legătură cu locul unde se va desfăşura acţiunea, respectiv cu oamenii implicaţi în aceasta.
În cazul unui absolvent de liceu locul se referă la facultatea aleasă iar oamenii implicaţi sunt părinţii respectiv colegii pe care el i-ar putea atrage în activitatea sa.
Întrebările cheie sunt independente, deci răspunsurile la acestea independente. Deci în legătură cu acestea trebuie stabilit un echilibru între cele patru componente discutate.
În practica alegerii avem de a face cu un număr mare de combinaţii de dihotomii.
Trecerea de la planificare la punerea în practică este mediată de implicarea la cel mai înalt nivel a tuturor oamenilor implicaţi (în cazul absolventului de liceu – în principal familia). Neclarităţile şi obiecţiile celor implicaţi trebuie reduse la maxim.
Următorul pas este convingerea acestora să adopte noile idei. Combinaţia dintre punerea în aplicare planificării şi convingerea celor implicaţi este o activitate te tip atragere.
Planificarea începe cu locul şi apoi trece la oameni. Punerea în practică începe cu locul şi apoi trece la loc.
Influenţa mediului familial asupra alegerii individului
Estimarea ratei de recuperare a investiţiei în capitalul uman, în special educaţia şi experienţă, a constituit un vast domeniu de cercetare economică. S-a pus accentul în special pe impactul educaţiei asupra ratei salariale asupra individului. Dar nu numai efectul educaţiei asupra salariilor este important ci si factorii care influenţează decizia individului. Mediul familial are un impact puternic asupra alegerii educaţionale a indivizilor. Această confruntare între generaţii este uneori considerată o problemă, deoarece reflectă nu numai inegalitatea de şansă dar şi ineficienţe în cazul în care persoane cu abilitaţi nu au acces la educaţie.
Studiile recente au arătat că mediul familial şi în special nivelul de educaţie al părinţilor are un impact considerabil asupra deciziei de şcolarizare. O serie de alte studii au arătat importanţa salariilor şi a nivelului de trai al părinţilor pentru cel al copiilor.
CUPRINS:
INTODUCERE
1. Luarea deciziei
1.1 CANTITATIV
1.2 CALITATIV
1.2.1 Istoric
1.2.2 Axiome. Aprecierea acestora la relaţia absolvent de liceu-familie
2 Influenţa mediului familial asupra alegerii individului
2.1 Aplicarea alegerilor în studierea relaţiilor copil-familie
2.2 Modelul Economic
3. Modele empirice
3.1Ratele de revenire
3.2 Costurile societăţii
3.3 Costurile învăţământului
3.3.1 Introducere
3.3.2 Modelul economic
3.3.3 Concluzii
4 Impactul educaţiei asupra dezvoltării economice
4.1 Analiza impactului educaţiei asupra venitului naţional brut pe locuitor
4.2 Dezvoltarea economică şi calificarea
5. Productivitatea unui serviciu (învăţământul superior)
5.1INTRODUCERE
5.2Indicele de productivitate
6.1 Functia de economisire
6.2. Multiplicatorul investitiilor si nivelul venitului
6.2.1. Ipotezele modelului keynesist simplificat
6.2.2. Echilibrul fluxurilor si multiplicatorul static
6.3 Economisire si investitie:egalitate contabila si echilibru economic
6.4. Multiplicatorul cheltuielilior
6.4.1. Echilibrul macroeconomic in economia deschisa
6.5 Cazul unei investitii suplimentare unice
6.6 Functia de investitie
6.7. Cazul unei investitii repetate din timp in timp
6.8. Interventia statului si politica bugetara
BIBLIOGRAFIE
