In cercetarea geologiei Bazinului Transilvaniei s-au distins trei etape, si anume: o prima etapa se refera la lucrarile efectuate anterior descoperirii gazului metan (1909 ); cea de-a doua etapa tine de la anul (1909) pana la nationalizarea subsolului (1948) , iar cea de a treia etapa de la anul 1948 si pana in prezent.
Prima etapa de lucrari geologice:
Dintre primele studii geologice cu privire la Bazinul Transilvaniei, se remarca lucrarea de sinteza a geologilor Fr. Hauer si G. Stache publicata la Viena in anul 1963, in care au fost separate si descrise din punct de vedere stratigrafic si tehtonic prin principalele unitati structurale ale bazinului si ale ramei carpatice. In anul 1894 A. Koch publica o monografie cu privire la tertiarul din Bazinul Transilvaniei. K. Paul si E. Tietze (1879) aduc noi contributii legate de tehtonica cadrului carpatic si a fundamentului Bazinului Transilvaniei.
In anul 1909 pe baza ipotezei emise de A. Koch si Ed. Suess conform careia apele sarate s-au concentrat in zona centrala a bazinului, s-au format sonde in zona Sarmasel in vederea descoperirii eventualelor zacaminte de saruri de potasiu.
A doua etapa de lucrari geologice:
Ca urmare a descoperirii facute, intre anii 1911-1913, o echipa de geologi sub conducerea lui H. Bockn au cartat partea centrala a bazinului, separand o serie de anticlinale si sinclinale, in general de directie N-S. Ele au fost marcate pe o schita tehtonica, la scara 1:200000.
Dupa anul 1918 lucrarile au fost continuate sub conducerea lui L. Mrazec, de geologi de la Institutul Geologic si de la intreprinderile de gaz metan. Astfel in anul 1927 L. Mrazec si E. Jekelius au publicat un studiu privind structura neogenului, cu ample referiri la zacamintele de gaz metan din Bazinul Transilvaniei.
A treia etapa de lucrari geologice:
In aceasta etapa care a urmat dupa anul 1948 s-au intensificat lucrarile de prospectiune si de explorare, ele desfasurndu-se atat in partea centrala cat si pe marginea bazinului, cuprinzand si formatiunile prebadeniene.
1.) Cercetari geologice:
Au fost efectuate cartari geologice de detaliu, dintre care mentionam: Emilia Saulea (1954); T. Joya (1956) in regiunea Cluj-Apahida-Cojocna-Mociu-Sic-Jibou; M. Barlogeanu (1955-1961) regiunea S-E: Agnita, precum si regiunea Reghin-Beclean-Gherle.
Pe baza lucrarilor de cartare geologica a fost tiparita de Ministerul Petrolului, in anul 1962, “Harta geologica a Depresiunii Transilvaniei”, scara 1:200000.
2.) Lucrari de gravimetrie:
Au fost primele lucrari geofizice efectuate in bazin si au inceput inca din anul 1912, prin masuratori cu balanta de torsiune de-a lungul unui profil situat intre Aiud si Reghin, punandu-se in evidenta o serie de minime considerate ca ar corespunde sinclinalelor si anticlinalelor cunoscute din cartari geologice.
Prospectiunile gravimetrice au inceput in anul 1948 si au fost executate in cea mai mare parte de Comitetul de Stat al Geologiei.
In anul 1962 a fost tiparita harta gravimetrica a Depresiunii Transilvaniei, care indica faptul ca bazinul se manifesta din punct de vedere gravimetric ca un minim de forma alungita orientata N-S.
3.) Lucrari de electrometrie:
Au inceput sa fie efectuate din anul 1933. Din 1961 s-au efectuat prospectiuni electrometrice folosind metoda sondajelor electrice verticale (S.E.V.), a sondajelor electrice dipol (S.E.D.),precum si metoda curentilor telurici, punandu-se in evidenta o serie de anomalii pozitive si negative.
4.) Lucrari de seismometrie:
Primele lucrari de prospectiune seismica experimentata prin metoda undelor seismice de reflectie si seismomontaje, au fost efectuate in anul 1949 de Ministerul Petrolului in zonele Sarmasel, Sanpaul si Bogota de Mures.
Incepand din anul 1964 au fost folosite statii de inregistrare magnetica, aplicandu-se metodologii noi de lucru, care au permis pe langa sporirea volumului de lucrari si o imbunatatire a calitatii informatiilor.
5.) Lucrari de sinteza:
1960-A. Vancea:”Neogenul din Bazinul Transilvaniei”, in care este prezentata stratigrafia si tectonica formatiuniilor miocene superioare si pliocene.
1970-D.Ciupagea, M. Pauca, Tr. Ichim :”Geologia Depresiunii Transilvaniei”, in care este analizata intreaga suprafata a bazinului.
IV. GEOLOGIA REGIUNII
IV.1. STRATIGRAFIA REGIUNII
In seria depozitelor care alcatuiesc Depresiunea Transilvaniei propriu-zisa au fost separate urmatoarele cicluri de sedimentare:
-ciclul cretacic superior,
-ciclul paleogen,
-ciclul burdigalian-helvetian,
-ciclul tortonian-buglovian-sarmatian,
-ciclul pliocen,
-cuaternarul.
CICLUL CRETACIC SUPERIOR
Pe rama depresiunii, cretacicul superior apare sporadic, transgresiv pe cristalin sau pe cretacicul inferior. A fost urmarit pe flancul N-E al Muntilor Apuseni, unde formeaza o banda continua si pe suprafete mai reduse pe flancul nordic al Muntilor Cibin si al Muntilor Fagaras.
In interiorul depresiunii, cretacicul superior a fost intalnit in sondele de la Bucuresti-Gherla, Puini, Mociu, Filitelnic, Alamor etc.
Cretacicul superior intalnit la suprafata in N-V depresiunii in bazinele vailor Somes si Hasdate, este reprezentat prin faciesul de Gosau.
In bazinul vaii Somesului s-a putut face o orizontare a cretacicului superior, avand urmatoarele complexe:
-complexul marnos-grezos, format din marne cenusii-verzui, satinate, cu intercalatii de gresii si calcare, peste care urmeaza o alternanta de gresii de 1,5m grosime cu conglomerate in strate decimetrice;
-complexul grezos-calcaros cu Exogyra auricularis Geinitz, alcatuit din gresii, calcare in bancuri metrice, o alternanta de gresii,calcare in bancuri metrice, o alternanta de gresii cu marno-calcare si conglomerate;
-complexul calcarelor cu hipuriti; fauna este reprezentata prin: Hippurites aff. crassicostatus Douv., H.(Vaccinites) oppeli Douv., H.(Vaccinites) inaequicostatus Munst., H. (Vaccinites) sulcatus Defr., H. (Vaccinites) gosaviensis Sow. Si indica varsta santonian-campaniana;
-complexul grezos-conglomeratic, alcatuit din gresii cenusii calcaroase cu intercalatii de conglomerate si marne cenusii-verzui la partea superioara;
-complexul marnos, constituit din marne cenusii, unele nisipoase.
In bazinul vaii Hasdate nu s-au putut urmari complexele descrise mai sus.
Succesiunea cretacicului superior este alcatuita aici din marne calcaroase cu fucoide, o alternanta de gresii, argile si marne in care apar si intercalatii conglomeratice.
Au fost intalnite trei intercalatii conglomeratice cu grosimi intre 0,5 si 20m, cu elemente predominante din sisturile cristaline. Aceste depozite au fost atribuite senonianului pe baza exemplarelor de Exogyra auricularis Geinitz, Rhynchonella compressa Lam., Hippurites sp., Inoceramus sp.
In S-V depresiunii, cretacicul superior, transgresiv peste cristalin, este bine deschis la sud de Sebes-Alba. Un profil clasic se afla pe valea Cacovitei si pe afluentul sau nordic de la est de Sasciori. In baza se gasesc argile si marne cenusii, micacee, cu intercalatii de nisipuri cu pietris slab cimentat si conglomerate marunte. In acest complex se gasesc fragmente de Micraster si Echinoconus.
In continuare urmeaza nisipuri micacee, grosiere, cu intercalatii de conglomerate marunte, gresii conglomeratice si marne cenusii-verzui. Complexul contine lentile de carbune si eflorescente de sulf. Deasupra se gasesc bancuri metrice de gresii cu intercalatii de nisipuri.
Seria senoniana se incheie cu conglomerate poligene, masive, cu elemente rulate de cuartite, micasisturi, gnaise si rare blocuri de 0,5m de cristalin.
CUPRINS:
I. Introducere.
I.1. Localizare geografica-administrativa.
II. Geomorfologie si hidrologie.
III. Istoricul cercetarilor.
IV. Geologia regiunii.
IV.1. Stratigrafia regiunii.
IV.2.Tectonica regiunii.
V. Geologia zacamantului.
V.1. Stratigrafia zacamantului.
VI. Conexiuni cu geologia petrolului.
VII. Caracteristici substante minerale utile.
VII.1. Caracteristici mineralogice-petrografice.
VII.2. Caracteristici chimice.
VII.3. Caracteristici granulometrice.
VII.4. Caracteristici fizice si fizico-mecanice.
VIII. Metode si lucrari miniere.
VIII.1. Lucrari de deschidere.
VIII.2. Lucrari de pregatire.
VIII.3. Lucrari de exploatare.
VIII.4. Lucrari de prelucrare.
IX. Conditii tehnico-miniere de deschidere, exploatare si verificare.
IX.1. Schema de deschidere si variatiile de deschidere.
IX.2. Lucrari de pregatire.
IX.3. Conotatii econimice de valorificare.
X. Capacitatea de produtie si evaluarea resurselor-rezervelor.
X.1. Capacitatea de productie si gradul de folosire a capacitatilor in exploatare.
X.2. Evaluarea resurselor/rezervelor.
X.3. Evaluarea resurselor.
X.4. Evaluarea rezervelor.
X.5. Evolutia si miscarea resurselor/rezervelor.
XI. Organizarea suprafetei.
XII. Transport, telecomunicatii.
XIII. Alimentarea cu apa si energie.
XIV. Protectia zacamantului si a mediului.
XV. Concluzii si propuneri.
Bibliografie.
Anexe grafice:-Plansa 1-Harta geomorfologica, localizare si cai de acces
(scara 1:350000)
-Plansa 2- Harta geologica de incadrare regionala a perimentrului (scara 1:200000)
-sectiune geologica prin regiunea Tg Mures (scara 1:200000)
-coloana stratigrafica
-Plansa 3-Harta tectono-structurala – Depr. Transilvaniei
-schita structurala a Depr. Transilvaniei
-Plansa 4-Harta geologica a zacamantului (scara 1:1000)
-Plansa 5-Sectiuni geologice prin perimetrul Valea (scara 1:1000)
