O posibilă clasificare a principalelor forme de turism practicate din România poate fi : turismul balneoclimateric (de exemplu apele termominerale, sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, oligominerale si sulfuroase oligominerale sunt prezente în staţiunea Băile Herculane;în prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa termominerală, înşirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km;izvoarele de la Baile Herculane au radioactivitatea ridicata si sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si Mont Dore),turismul montan (predominant in Carpati),turismul urban (urban se refera la petrecerea timpului liber, a vacantelor in orase, pentru vizitarea acestora si pentru desfasurarea unor activitati diverse:Bucuresti,Brasov, Timisoara etc.), turism rural si ecoturism, turismul cultural (turismul cultural in România este în general de natură religioasă, practicat în cea mai mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de încarcatura cultural-istorica a obiectivelor turistice :manastiri, biserici, muzee, etc.),turismul de afaceri (cu o dezvoltare crescândă în ultimii ani fără a se confunda cu turismul urban), turism de litoral (litoralul Mării Negre), etc.

         De asemenea  principalele repere turistice din România sunt: capitala ţării (Bucureşti), litoralul Mării Negre cu staţiunile sale (Mamaia, Eforie Nord, Neptun etc.), Delta Dunării, Munţii Carpaţi, în special Valea Prahovei şi Poiana Braşov (zonele montane cele mai frecventate), Bucovina (situata in nordul Moldovei) cu vestitele mănăstiri si biserici, ale căror picturi exterioare (datând din sec.XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramureş, sudul Transilvaniei, incluzând şi ţinutul Haţeg şi zonele înconjurătoare (leagănul civilizaţiei dacice) şi Nordul Olteniei. 

      Pe lângă aceste zone turistice in România sunt multe alte centre turistice, oraşe şi staţiuni. Ele includ oraşele cu vestigii medievale: Iaşi (vechea capitală a Moldovei), Cluj - Napoca (cel mai important oraş al Transilvaniei medievale), Timişoara (oraş multietnic şi multicultural din Banat), Braşov, Târgovişte (capitala Munteniei, înainte de Bucureşti), Sibiu, Sighişoara ,Fluviul Dunărea la Porţile de Fier, masivul Făgăraş (cu cel mai spectaculos relief alpin din România) sau Parcul Naţional Retezat din Carpaţii Meridionali încântă vizitatorul cu frumuseţea lor . 

       Locurile istorice şi mediul lor natural sunt puncte de atracţie pentru turiştii străini, şi nu numai, datorită legendelor populare locale (de ex. legenda lui Dracula).

În activitatea turistică internă se practică o gamă largă de forme şi aranjamente turistice,determinate de modalităţile de satisfacere a nevoii de turism, de condiţiile  de realizare a echilibrului ofertă-cerere, de paticularităţile  organizării călătoriei. În general, formele  de turism pot fi definite prin aspectul concret pe care îl imbracă combinarea serviciilor (transport,cazare,alimentaţie,agrement) ce alcătuiesc produsul turistic , precum şi prin modalitatea de comercializare a acestuia .

        1.2 DESTINAŢII TURISTICE ÎN ROMÂNIA

         Pe lângă litoralul Mării Negre există numeroase zone turistice care contribuie la redresarea turismului românesc. Astfel, un exemplu de activitate turistică intensă o reprezintă  zona Maramureşului  .În ultimii ani Maramureşul a devenit o destinţtie importantă  a turiştilor străini datorită resurselor turistice naturale (Rezervaţia naturală Pietrosul Mare - e inclusă in rândul Rezervaţiilor Biosferei alături de Delta Dunării si Parcul Naţional Retezat., rezervaţia Cheile Tătarului, rezervaţia naturală Creasta Cocoşului, Rezervaţia Peştera cu oase  - rezervatie speologica, etc) cât şi celor antropice: vestigii istorice ( ruinele cetaţii Bogdan- Vodă, clădirea Monetăriei Baia Mare, etc.), edificii religioase (traseul bisericilor de lemn: Dudeşti - Ieud - Bogdan Vodă - Bîrsana - Giuleşti - Budeşti - Fereşti - Vadu Izei – Rogaz, cea mai mare atracţie turistică a Maramureşului o reprezintă  bisericile din lemn, 8 dintre acestea  fiind incluse in patrimoniul UNESCO: Biserica "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" - 1720 din satul Bârsana, Biserica "Sfântul Nicolae" - 1643 din satul Budeşti, Biserica "Cuvioasa Paraschiva" - 1770 din satul Deseşti, Biserica "Naşterea Maicii Domnului" - mijlocul sec.XVIII din satul Ieud, Biserica "Sfinţii Arhangheli" - 1796 din satul Plopiş, Biserica "Cuvioasa Paraschiva" - 1604 din satul Poienile Izei, Biserica "Sfinţii Arhangheli" - 1663 din satul Rogoz, Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" - 1767 din satul Surdesti), “Cimitirul Vesel”-Săpânţa este unic în lume, coloritul crucilor şi textele pline de umor eternizând ipostazele esenţiale ale vieţii şi evidenţiază vigoarea spiritului românesc care nu se teme de moarte. De altfel tot atracţie turistică o reprezintă Vestitele porţi maramureşene- sunt adevărate 'cărţi de vizită' ale sculpturii în lemn. Măiestrit lucrate, ele au ca ornament elementul traditional pentru 'Ţara Maramureşului': semnul soarelui, simbolul vieţii. Cele mai frumoase astfel de porţi se întâlnesc în satele: Sapânta, Vadul Izei, Desesti, Giulesti.Regiunea Maramureş ete axata pe trei tipuri de turism si anume: turism de tratament si recuperare - bazat pe ape termale si existenta minelor de sare dezafectate. Apele din aceste locaţii pot fi folosite în scopuri curative şi de agrement. Minele de sare inchise si lacurile sarate de la Ocna Sugatag si Cojocna prezinta un potenţial excelent de atragere a turiştilor din regiune şi din regiunile invecinate, turism montan - în special pentru sporturile de iarnă şi cele extreme. Munţii Maramureşului, Rodna şi Ţibleşului (staţiunile Borşa, Izvoarele, Mogoşa), turism cultural - inclusiv turism rural, turism bazat pe evenimente şi turism în centre istorice.Tradiţiile populare bogate şi diversificate, dezvoltarea artelor moderne şi existenţa vechilor capodopere arhitecturale sunt toate potenţiale atracţii turistice.

         Un alt exemplu de destinaţie turistică este Delta Dunării ce oferă posibilitatea de a  efectua o gamă mai largă de activităţi de relaxare şi agrement decât în orice zonă turistică fie montană fie  litorală. Exemplificăm : se poate face plajă , (la Sfântul Gheorghe şi Sulina se pot face şi băi in mare ) , se poate pescui, se pot observa pasarile , fauna si flora, se pot organiza expediţii  şi excursii în pădurile din Delta , se pot vizita dunele de nisip, se pot face plimbări cu barca cu vâsle sau cu şalupa pe canalele şi lacurile din Deltă , se pot petrece seri în sălbaticie pe insule izolate la lumina focului de tabără , sau se  pot practica  sporturi nautice , şi nu în ultimul rand se poate vâna.

    Principalele forme de turism ce se pot desfăşura în Delta Dunării sunt: sejururi pentru odihnă şi pentru practicarea sporturilor nautice şi a pescuitului sportiv; turism specializat pentru ornitologi, botanişti si ihtiologi; cure heliomarine pe plajele de la Sulina, Sf. Gheorghe şi Portiţa şi foto vânătoarea. Pe teritoriul Rezervaţiei au fost stabilite mai multe zone turistice, delimitate în funcţie de accesibilitatea în zonă, resursele turistice, baza tehnico-materială şi cadrul natural nedegradat. Acestea sunt: Mila 23 - Mila 36; Matiţa - Bogdaproste; C.A. Rosetti; Gorgova - Uzlina; Roşu - Puiu; Sulina - Sf. Gheorghe; Dranov - Razim; Sinoie; Chilia - Pardina. 

              Transportul în Delta Dunării se poate efectua cu bărci sau şalupe, în funcţie de distanţe şi de preferinţele turiştilor. Specialităţile culinare tradiţionale sunt, evident, preparatele din peşte proaspăt dar meniul este întregit de carne de pui, văcuţă, vânat, icre, legume, fructe, lactate.

    Printre alte destinaţii turistice preferate de turişti se mai număra şi Carpatii Meridionali. Sunt cei mai înalţi şi mai masivi din întregul lanţ al Carpaţilor româneşti. Datorită trăsăturilor reliefului, ei mai sunt numiţi Alpii Transilvaniei şi se intind de la Valea Prahovei, în est, până la culoarul Timiş-Cerna, în vest. Lungimea totala a acestora este de circa 300 km, iar lăţimea oscilează între 22/-5 km. Faţă de celelalte două ramuri ale Carpaţilor româneşti, care au o orientare generală nord-sud, Carpaţii Meridionali sunt orientaţi pe direcţia est-vest. Aici se pot practica mai multe tipuri de turism cum ar fi: turismul de afaceri (turismul de afaceri priveşte în sens larg, călătoriile oameniilor pentru scopuri legate de munca lor.  Acest tip de turism nu constituie o prioritate in aceasta zonă. Hotelurile din aceasta zona au un grad de confort scăzut, majoritatea fiind încadrate la o stea sau două. Acestea ar putea sa ofere condiţii mai bune pentru turismul de afaceri în special prin creşterea nivelului de confort, prin crearea de săli de conferinţe, organizarea de evenimente), turismul cultural (potenţialul  turistic cultural-istoric cuprinde importante monumente istorice, vestigii arheologice, muzee, elemente de etnografie şi folclor, între cele mai importante sunt: vestigiile cetăţilor, fortificaţiilor şi construcţiilor religioase dacice de la Grădiştea de Munte, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie etc. din Munţii Şureanu, vechi de peste 2060 ani,vestigiile capitalei Daciei - Sarmizegetusa Ulpia Traiana din Depresiunea Hateg,ruine ale castrelor si băilor romane de la Călan, Tibiscum, Băile Herculane, Lainici şi Bumbeşti -Jiu etc.).De altfel se mai practică turismul urban, turismul ruaral si ecoturism, turismul montan (cel mai predominant în aceaastă zonă putându-se practica diverse sporturi de iarnă: schiul pe pârtii amenajate si neamenajate, alpinismul etc.),turismul balneoclimateric. In Carpatii Meridionali există un numar relativ mare de Parcuri nationale si rezervatii naturale: Parcul National Retezat inclus pe lista Natiunilor Unite de parcuri si rezervatii naturale omoloage; alte zone protejate de interes national în Muntii Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Gradistea de Munte - Cioclovina (Munţii Şureanu), Domogled - Valea Cernei; rezervatii naturale: floristice si peisagistice în Muntii Cozia, Bucegi, Domogled - Muntii Mehedinţi, Piatra Craiului etc.; rezervatii speologice: pesterile Closani (Muntii Mehedinti), Muierilor (Munţii Parâng), Şura Mare şi Tecuri (Muntii Şureanu) etc; rezervaţii forestiere: Pădurea de castan de la Tismana (Muntii Vâlcan) etc. Aceste parcuri ofera peisaje  variate şi atractive  ce permit practicarea turismului de odihnă.

Toate aceste zone turistice contribuie la atragerea unui număr cât mai mare de turişti în România,dar litoralul se află printre primele locaţii turistice mai ales în materie de număr de locuri de cazare .

INTRODUCERE………………………………………………………………………2

CAPITOLUL 1    TURISMUL ÎN ROMÂNIA

1.1 FORME DE TURISM ÎN ROMÂNIA.........................................3.

1.2 DESTINAŢII TURISTICE ÎN ROMÂNIA…………………… 5

CAPITOLUL 2 LITORALUL ROMÂNESC- RESURSE TURISTICE

                             2.1 POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL AL LITORALULUI

                              ROMÂNESC……………………………………………………….8.

2.2 POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC AL LITORALULUI ROMÂNESC...............................................................................11

2.3 STAŢIUNI TURISTICE PE LITORAL......................................15.

CAPITOLUL 3  PERSPECTIVELE DEZVOLTǍRII LITORALULUI ROMÂNESC

                      3.1 LITORALUL ROMÂNESC ACTUAL........................................23.

3.2 POSIBILITǍŢI DE DEZVOLTARE A  TURISMULUI ROMÂNESC           DE LITORAL......................................................................................29

CONCLUZII....................................................................................................................36

BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................38

ANEXE............................................................................................................................39