Atletismul, ca și alte ramuri sportive, a cunoscut, de-a lungul timpului o evoluție remarcabilă, atât în ce privesc metodele și tehnicile de antrenament, cât și în ce privește programarea și planificarea modernă a procesului de pregătire, pentru toate aspectele sale (fizic, psihic, mental etc.). Antrenamentul este baza pe care se construiește orice performanță în domeniul sportiv.  

     Procesul de antrenament implică supunerea organismului uman unui grup de stimuli externi și interni, pe care sportivul trebuie să îi depășească. Fiecare dintre acești stimuli poate fi privit ca o sursă diferită de stres, iar depășirea acestora reprezintă un proces de adaptare. În funcție de timpul în care se face adaptarea, mai mult sau mai puțin rapidă, se poate vorbi despre o adaptare pe termen scurt sau pe termen lung.  O definiție interesantă a adaptării a fost formulată de Platonov: „adaptarea este un proces de obişnuire a organismului la constrângerile mediului în care evoluează, stimulii de antrenament solicitând o reacţie organică, psihică şi afectivă, o adaptare către o performanţă cât mai mare”.