.
"TEORIA CIRCULAŢIEI MONETARE DE-A LUNGUL TIMPULUI"
Obiectul teoriei monetare îl constituie percepţia şi evidenţierea relaţiilor existente între monedă în sensul larg al noţiunii şi variabilele economice reale cum sunt producţia, consumul, acumularea de capital.
Sintetizând în liniile cele mai largi şi într-un cadru logic şi nu cronologic, teoria monetară a traversat trei stadii:
1. Analiza raportului cauzal între masa banilor în circulaţie şi volumul mărfurilor de o parte şi nivelul preţurilor de altă parte, stadiul în care s-a conturat teoria cantitativă a monedei;
2. Analiza raportului dintre masa banilor în circulaţie şi nivelul general al preţurilor luat în considerare sub aspectul variaţiei veniturilor individuale;
3. Stadiul al treilea, modul în care banii acţionează prin intermediul dobânzii, al mişcării capitalurilor şi transferurilor, asupra producţiei şi preţurilor relative, precum şi asupra nivelului general al preţurilor.
Teoria monetară constituie una din preocupările de esenţă ale ştiinţei economice, în general, iar ca probleme fundamentale pentru obiectul şi studiul său pot fi considerate următoarele:
a) Problema definirii banilor, care deşi simplă la prima vedere este complicată în fond, întrucât se referă nu la definirea acestora ca gen propriu, ci la stabilirea nomenclaturii elementelor care pot fi considerate bani şi care depinde strâns de structura instituţional-organizatorică a economiei, de organizarea sa financiar-monetară.
În decursul timpului această noţiune cuprindea formulări de la cele mai restrictive în care erau consideraţi bani doar banii-marfă cu valoare intrinsecă, până la formulările cele mai extinctive în care sunt consideraţi bani toate formele active lichide din economie.
Caracterul relativ şi convenţional al definirii banilor imprimă o importanţă fundamentală analizei monetare, întrucât influenţează
direct precizia metodelor cantitative cu care aceasta operează;
b) Problema rolului banilor în economie poate fi apreciată în două direcţii. Una este aceia de mijlocire a tranzacţiilor băneşti, banii reprezentând un instrument de deservire, eliminând schimbul direct de mărfuri cunoscut sub denumirea de troc, sub acest raport existenţa lor în circuitul economic nu influenţează evoluţia economică reală în sensul cererii de mărfuri, servicii, producţiei şi investiţiilor, preţurilor, importurilor-exporturilor ş.a. având deci un caracter neutral, invariant.
În altă direcţie însă banii influenţează intens procesele economice sus menţionate, complicând condiţiile de realizare a echilibrului economic general, putând genera în caz de funcţionare necorespunzătoare perioade de recesiune şi inflaţie, având sub acest raport un caracter activ variat.
Această contradicţie constituie o sarcină a teoriei monetare.
c) Problema valorii banilor provine din aceea că deşi la fel ca mărfurile, întruchipează avuţia socială, fiind o formă a acesteia, capacitatea lor de a face acest lucru depinde de o serie de factori specifici în mare măsură diferiţi de cei care acţionează în cazul mărfurilor.
d) Problema creării banilor respectiv emisiunea banilor, trebuie să răspundă la două întrebări:
1. Cine anume emite banii într-o economie?
2. Cum anume îi creează şi difuzează?
Răspunsul la aceste întrebări îi conferă teoriei monetare o importantă funcţie aplicativă. Orice politică monetară raţională, utilizează toate cunoştinţele în domeniul, pentru reglarea permanentă a cantităţii de bani în circulaţie, în corelaţie cu necesităţile economiei.
e) Problema necesarului de bani a economiei (cererii de bani) se referă la cunoaşterea factorilor care determină comportamentul subiecţilor economici: agenţi economici, populaţie, organisme statale în ceea ce priveşte deţinerea anumitor cantităţi de bani. Se referă la analiza factorilor care influenţează deciziile şi tendinţele subiecţilor de a păstra anumite stocuri de bani pentru plăţi curente sau alte scopuri şi de a spori sau reduce cantităţile de bani reţinute.
Această analiză nu este simplă, întrucât nu se poate baza doar pe date comensurate statistic, ci trebuie să aibă în vedere şi anticipaţii viitoare ca de exemplu volumul veniturilor.
f) Problema realizării echilibrului dintre masa bănească şi cantitatea de bani necesară economiei reprezintă cea mai complexă preocupare a teoriei monetare. Această complexitatea derivă din efectele deosebite pe care le pricinuieşte un dezechilibru monetar, dar şi din greutatea cunoaşterii şi realizării acestuia.
În activitatea subiecţilor economici există o permanentă interferenţă în care banii sunt achitaţi pe diferite forme de avere sau de schimbare a diferitelor forme de avere în bani. Aceste operaţii influenţează cererea de mărfuri şi servicii, nivelul producţiei şi al investiţiilor, preţurile, volumul importurilor şi exporturilor.
La rândul lor aceste procese economice determină noi modificări ale necesarului de bani şi ale masei băneşti.
Rezultă deci că realizarea echilibrului monetar conţine structuri foarte complexe de operaţiuni monetare şi financiare, interne şi cu străinătatea, de situaţii în care cantitatea de bani folosită nu are nici o importanţă, la situaţii în care variaţiile acesteia influenţează hotărâtor evoluţia cererii de mărfuri şi servicii, a producţiei, preţurilor, importurilor - exporturilor a balanţei de plăţi externe, a cursurilor valutare.
CUPRINS:
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
TEORIA CIRCULAŢIEI MONETARE DE-A LUNGUL TIMPULUI
CAPITOLUL II
APARIŢIA, EVOLUŢIA ŞI FORMELE BANILOR
II.1. Definirea banilor
II.2. Evoluţia istorică a producţiei, schimbului de mărfuri şi monedei
II.3. Funcţiile banilor
CAPITOLUL III
PRINCIPALELE CATEGORII DE BANI ŞI MODALITĂŢI DE PLATĂ
III.1. Principalele categorii de bani
III.2. Principalele modalităţi de plată fără numerar
CAPITOLUL IV
SISTEME MONETARE
IV.1. Sistemul monetar internaţional de la Bretton Woods
IV.2. Sistemul monetar european
CAPITOLUL V
CIRCULAŢIA MONETARĂ ŞI CREDITUL BANCAR
V. 1. NOŢIUNI GENERALE DESPRE CREDIT
V. 2. Conţinutul trăsăturile şi formele creditului
V. 3. Funcţiile creditului şi circulaţia bănească
CAPITOLUL VI
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI ŞI CIRCULAŢIA MONETARĂ
VI. 1. DENOMINAREA MONEDEI NAŢIONALE
VI. 2. REGIMUL VALUTAR DIN ROMÂNIA
BIBLIOGRAFIE
