Restrucurarea unei activitãþi comerciale implicã aducerea de modificãri, referitoare la modul în care o companie creeazã valoare ºi livreazã respectiva valoare sub formã de produse sau servicii pe piaþã.

        Iniþial conceptul de strategie de restructurare a fost greu acceptat ºi impus într-o economie aflatã în puternicã crizã, cu timpul însã, strategia de restructurare a devenit o strategie de supravieþuire.Strategia de restructurare se axeazã asupra reorientãrii ºi/sau redimensionãrii parþiale sau integrale a activitãþilor firmei în vederea asigurãrii premiselor supravieþuirii ºi rentabilitãþii sale; implicã schimbãri de esenþã în activitãþile de producþie ºi manageriale, adesea dificil de realizat ºi suportat de cãtre salariaþi.

        Adoptarea unei strategii de restructurare reprzintã un angajament serios care trebuie condus în mod cât se poate de corect, încercând de la bun început o implicare totalã a managementului companiei ºi a oricãror alte pãrþi interesate.Ca o dovadã a acestei angajãri, conducerea întreprinderii indiferent de situaþia financiarã în care se aflã, trebuie sã organizeze ºi sã opereze pe baza unui program continuu de analizã sistematicã a evaluãrii periodice a fiecãrei activitãþi.

      Aceastã evaluare periodicã a activitãþii va demonstra necesitatea aducerii de schimbãri în administraþia activitãþii pentru a adopta mai bune cerinþelor cu care se confruntã atât în ceea ce priveºte organizarea activitãþii pe plan intern, cât ºi modul în care întreprinderea interacþioneazã cu piaþa.

          Succesul strategiei de restructurare este condiþionat de clarificarea urmãtoarelor probleme:

• Relaþia dintre politica industrialã ºi politicile bugetare, monetare, ale venitului, etc., ºi asigurarea unei complementaritãþi ºi coordonãri între acestea.

Deciziile de politicã macroeconomicã trebuie sã aibe în vedere efectele pe care acestea le au asupra întreprinderii, precum ºi sã asigure o stabilitate a mediului economic ºi social astfel încât agenþii economici sã poatã prevedea cu cât mai puþinã incertitudine posibilã evoluþia acþiunilor statului.

• Definirea clarã a rolului revenit întreprinderilor, precum ºi asigurarea articulãrii acþiunilor acestora. Astfel trebuie realizat un echilibru “delicat” între intervenþiile statului ºi iniþiativa întreprinderilor.

     Strategia de restructurare presupune luarea mãsurilor necesare în vederea lãrgirii capacitãþii de ofertã a întreprinderilor, insuficienþa investiþiilor contribuind la pierderea competitivitãþii ºi la sporirea ºomajului.Elaborarea oricãrei strategii privind restructurarea întreprinderilor trebuie sã ia în considerare strategia de privatizare a societãþilor comerciale, datã fiind strânsa lor dependenþã.

      În contextul situaþiei existente privind structura industriei din þara noastrã, al aprecierii derulãrii procesului de privatizare pe o perioadã mare de timp, considerãm cã efctele benefice scontate ale restructurãrii industriei vor fi mult atenuate ºi întârziate ca urmare a duratei mari pe care o va înregistra desfãºurarea procesului de restructurare ºi deci menþinerea unor dezechilibre grave, existând pericolul ca fundamentarea deciziilor de restructurare sã se facã fãrã luarea în considerare a mecanismelor concurenþiale de piaþã, întrucât implementarea acestora este un proces de duratã; comportamentul societãþilor comerciale care, fiind în totalitate proprietate de stat, îºi vor suprasolicita rolul, importanþa ºi oportunitatea menþinerii ºi chiar dezvoltãrii în continuare, solicitând în acest sens acordarea de fonduri.

            Procesul de restructurare cuprinde mai mulþi paºi:

1. Analiza diagnostic a firmei;

2. Pregãtirea programelor de restructurare pe termen scurt, mediu ºi lung;

3. Aplicarea programelor;

4. Monitorizarea ºi evaluarea performanþelor de restructurare.

        Programele pe termen scurt se concentreazã de regulã pe mãsuri imediate de stopare a ieºirilor necontrolate de lichiditãþi bãneºti ºi obþinerea unui cash-flow pozitiv. Programele pe termen mediu ºi lung au de regulã caracter strategic care vizeazã restructurãri operaþionale, modificãri ale organizãrii, raþionalizãri de produse, lichiditãþi de stocuri, vânzãri de active neutilizate.

        Câteva cãi principale de realizare a strategiei de restructurare pot fi menþionate ca fiind:

• sporirea capacitãþii tehnologice a întreprinderii de a pune rapid în aplicare procesul tehnic;

• perfecþionarea pregãtirii personalului ºi a relaþiilor dintre cercetare ºi producþie;

• recucerirea pieþei interne nu prin accentuarea mãsurilor protecþioniste, ci prin ameliorarea productivitãþii muncii ºi a calitãþii produselor;

• cucerirea de noi pieþe externe.

      Elaborarea unei strategii de restructurare trebuie sã ofere soluþii privind selectarea portofoliului de activitãþi de dezvoltat, adoptarea modalitãþilor de finanþare adecvate, renunþarea la activitãþi ºi tehnilogii ineficiente, centrarea preocupãrilor întreprinderii asupra acelor domenii prin care se poate valorifica ºi consolida avantajul competitiv.

        Pentru elaborarea unei strategii de restructurare ºi modernizare se recomandã parcurgerea urmãtoarelor etape:

1. Definirea obiectivelor strategiei;

2. Cercetarea soluþiilor care permit atingerea obiectivelor;

3. Selectarea unei variante de strategie de restructurare ºi modernizare din mai multe posibile;

4. Lansarea strategiei;

5. Definirea unui scenariu concret de aplicare a strategiei ºi de urmãrire a realizãrii ei.

        Definirea obiectivelor este o etapã importantã ºi necesitã stabilirea þintei ce trebuie realizatã, condiþiile în care performanþa trebuie realizatã, criteriile de apreciere a performanþelor întreprinderii prin punerea în aplicare a strategiei. Obiectivele propuse trebuie sã fie realiste, stabilite pe anumite orizonturi de timp ºi sã þinã seama de particularitãþile întreprinderii.

        Pentru a putea elabora o strategie de restructurare ºi de modernizare viabilã este necesar ca, în prealabil, sã se facã un diagnostic al situaþiei existente a întreprinderii, care sã permitã evaluarea stãrii ºi a funcþionãrii întreprinderii pe baza unei analize critice detaliate.

        Stabilirea obiectivelor, folosind rezultatele diagnosticului trebuie sã direcþioneze cu claritate, în termeni cuantificaþi, unde sã se ajungã prin punerea în aplicare a programului de restructurare ºi modernizare.

        Cercetarea soluþiilor care sã permitã realizarea obiectivelor reprezintã cea de a doua etapã în conceperea strategiei de restructurare ºi modernizare.

        Aceastã  etapã solicitã cãutarea ºi precizarea de soluþii pentru fiecare obiectiv stabilit. În acest scop, pentru fiecare soluþie care se prevede trebuie sã se aibã la bazã un studiu de fezabilitate ºi de rentabilitate.