Semantica regimurilor politice europene:
In toate tarile guvernul central este cel care conduce afacerile politice si gestiunea intereselor generale, pentru ansamblul colectivitatii nationale.Guvernul central are datoria de a guverna si administra
Guvernul este autoritatea publica a puterii executive care functioneaza in baza votului de incredre acordat de parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratie publice
Guvernul are rolul de a asigura functionarea echlibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social, precum si racordarea acestuia la sistemul economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale.
Pentru realizarea programului de guvernare, guvernul exercita functii si atributii.
Functiile Guvernului sunt:
Functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizxarii obiectivelor strategice;
Functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a satului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;
Functia de reprezentare, prin care se asigura in numele statului respectiv reprezentarea pe plan intern si extern;
Functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationalke precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organizmelor care isi desfasoara activitatea in suordinea sau autoritatea Guvernului.
Atributiile Guvernului sunt: de elborare a proiectelor de legi si supunerea lor spre aprobare, de asigurare a executarii legilor si a dispozitiilor normative, controlul activitatilor ministerelor si a autoritatilor publice centrale si locale, de realizare a politicii interne si externe
Trebuie facuta o distinctie intre afacerile proprii guvernamentale si cele administrative. Frontiera intre cele doua activitati este destul de imprecisa. Seful statului mai ales in regimul presidential are atributii importante si mai ales relatii cu guvernul si administratia. El numeste functionarii, exercita controlul asupra servicilor publice, are putere de reglementare actele sale purtand diferite denumiri: decrete (Franata), hotarari regale (Belgia), ordine executive(SUA).
In unele situatii, si parlamentul indeplineste unele acte administrative. Astfel el hotaraste uneori alaturi de seful statului pentru numiri in functii importante sau in conducerea relatiilor extrne. Peste tot, parlamentul are ca functie esentiala votarea begetului, care regleaza dezvoltarea si fixseaza mijloacele financiare ale aministratiei. Parlamentul autorizeaza unele operatiuni administrative, cum ar fi executarea unor lucrari publice. Parlamentul supravegheaza mersul administratiei.
Roulul sefului de stat este mai restras in regimul parlamentar, foarte important in regimul presidential, monarhrie absoluta sau contitutionala. Presedintele sau monarhul actioneaza direct asupra administratiei-ministrii nu sunt decat trimisii lui.
Pentru a intelege cat mai bine formele de guvernare a diferitelor tati ale lumii, am scos definitiile tipurilor de guvernanta.
MONARHÍE, monarhii, s.f. 1. Formă de guvernământ în care puterea supremă aparţine unei singure persoane (rege, împărat, ţar, şah etc.) şi se transmite de obicei ereditar. ◊ Monarhie absolută = formă de conducere a statului bazată pe puterea nelimitată a monarhului. Monarhie constituţională = formă de conducere a statului monarhic în care prerogativele monarhului sunt limitate prin constituţie. 2. Stat care are ca formă de guvernământ monarhia. (1) – Din ngr. monarhía, lat. monarchia, germ. Monarchie, fr. monarchie.
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
Guvernanta publica in tarile europene - caracteristici ecnomice si politice.
1.1 Semantica regimurilor politice europene
1.2 Constitutia europeana intre asteptari si deziluzii.
CAPITOLUL 2
Specificul guvernantei publice si a organizarii statale in cele mai mici tari europene
2.1 Malta
2.2 Monaco
2.3 Luxemburg
2.4 San Marino
2.5 Vatican
CAPITOLUL 3
Analize comparative a performantelor economice ale statelor: Malta, Monaco, Luxemburg, San Marino si Vatican.
3.1 Analiza dinamica a Produsul Intern Brut
3.2 Ananliza dinamica si semnificatia economica a Puterii de cumparare
CAPITOLUL 4
Cateva consideratii privind corelatia intre puterea ecomomica si puterile statului in Malta, Monaco, Luxemburg, San Marino si Vatican
Concluzii
Bibliografie
Anexe
