IMPORTANŢA ŞI EXPERIENŢA INTERNAŢIONALĂ
Aplicat în practica juridică romanească, începând din aprilie 1994 contractul de management constituie un important instrument de selecţie managerială pentru societăţile comerciale şi regiile autonome cu capital majoritar sau integral de stat. În aceeaşi măsura acest instrument este agreat si în cazul societăţilor comerciale cu capital privat.
De fapt, apariţia acestui tip de document s-a datorat necesităţii şi urgenţei de a soluţiona criza manageriala ce caracterizează aceste categorii de firme, urmându-se a se asigura, în principal, o compatibilitate între natura şi conţinutul posturilor de management, pe de o parte şi cerinţele, respectiv calităţile şi aptitudinile profesionale, cunoştinţele ce trebuie să le posede viitorii ocupanţi ai acestor posturi, fie că sunt persoane fizice sau persoane juridice. În acest fel managerilor l-i s-a acordat o importantă autonomie în desfăşurarea activităţii lor în cadrul acestor firme, aşa încât să sporească eficienţa acestora, dar, în acelaşi timp, a fost imaginat şi un oarecare control asupra managerilor concretizat într un sistem de evaluare de natura să evite consecinţele negative ale nevalorificării eficiente a autonomiei eu care au fost investiţi managerii .
Pe plan internaţional, contractul de management a devenit operaţional în Franţa încă din anii `70 şi `80. Apariţia şi aplicarea, în practică a acestui instrument au fost argumentate prin necesitatea ridicării performanţelor sectorului public din această tară, având în vedere şi dimensiunea acestui sector. De regula, aceste contracte, numite şi „contracte program” erau încheiate pe o perioada de cinci ani şi erau aplicate, cu predilecţie, în domenii precum : Compania Naţionala de Electricitate şi Căile Ferate .
În unele cazuri, operaţionalizarea acestui instrument a avut şi rezultate eficiente, evidenta fiind situaţia unor firme ai căror manageri, apelând eficient la masa de autonomie acordată, au reuşit sa diminueze eu 20% subvenţiile de la buget .
Dacă pentru o bună perioadă de timp, situaţia economică a ţărilor în care acest tip de contract îşi găsise deja aplicabilitate permitea o concordanţa între cerinţele acestui contract şi trăsăturile persoanelor care urmau să fie viitorii ocupanţi al posturilor de manager, socul petrolier din 1973 a răsturnat aceasta concordanta. Altfel spus , condiţiile din contract nu mai corespundeau realităţilor din ţară. Mai mult, au apărut situaţii, cu implicaţii economice dar şi sociale care, pe de o parte, au „atentat” la autonomia decizională a managerilor, iar, pe de alta parte, se puteau finaliza în inflaţie şi şomaj . Astfel de situaţii s au datorat refuzului guvernului de a permite reduceri de personal şi sporiri de preţuri în vederea acoperirii unor costuri .
În ţara noastră, aceste situaţi au dobândit alte conotaţii. Concret, aici s a instalat acea mentalitate în rândul managerilor de a nu căuta în sistemele pe care le conduc şi alte resurse pentru atenuarea fenomenului inflaţionist si a creşteri, şomajului . Este drept, aceste resurse reclamau un efort de inteligenta şi organizare suplimentar, dar, în cele din urma, acest efort era pe deplin răsplătit. În esenţa, trebuia orientată atenţia spre reproiectarea produselor şi tehnologiilor, spre realizarea unor produse multifuncţionale, spre o rigoare, în toate consumurile de resurse printr o normare bine conceputa şi realizată. Disponibilizarea forţei de munca şi creşterea preţurilor trebuiau să constituie măsuri de minimă rezistenţă la care nu se apela decât în situaţii extreme. Aşadar, era imperios necesar să se încerce o soluţionare, mai întâi pe baza a ceea ce există efectiv în interiorul sistemului condus, imaginându-se multiple combinaţii şi substituiri şi , mai apoi recurgerea la măsuri extreme .
Abordând dintr un unghi managerial, încheierea unui contract de management s ar dovedi utilă şi din alte puncte de vedere. Concret, pornind de la masurile pe care le presupune reforma economica la noi în ţară, nu este suficientă doar restructurarea managerială, ci ar trebui insistat pe perfecţionarea mecanismului de relaţii între diferitele categorii de parteneri, pe sporirea importanţei şi semnificaţiei deciziilor luate la toate nivelurile şi, în strânsa legătură cu acestea , a responsabilităţii conducătorilor. Pe de alta parte, ar fi de dorit ca statul să se implice mai mult în gestionarea eficienta a patrimoniului aflat în proprietatea sa prin pârghii economice specifice unei economii de piaţă. În acelaşi timp, va trebui să investească noul ocupant al postului de manager cu o autoritate sporită, dublată de responsabilităţi corespunzătoare, pentru că, în final, în funcţie de rezultatele activităţii desfăşurate managerul să fie recompensat în raport cu performantele atinse sau , după caz sancţionat în funcţie de nerealizările sale.
BAZA LEGALĂ A CONTRACTULUI DE MANAGEMENT
Contractul de management, introdus în practica juridică românească din aprilie 1994, a fost reglementat prin Legea nr. 66/07.oct.1993 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 244/13.oct.1993. Prin această reglementare se legiferează pentru, prima data la noi, funcţia de manager ca profesie. Prin aplicarea prevederilor acestei legi se reclamă, din partea factorilor implicaţi, acţiuni, proceduri, metode şi tehnici corespunzătoare de natura „ să scoată aplicarea legii dintr un formalism << de birou >> într un proces valabil, cu obiective şi finalităţi pe măsura rezultatelor aşteptate ”.
Potrivit Legii nr. 66/07 oct. 1993, „contractul de management este acordul prin care o persoană juridică ce desfăşoară activitate economică, în calitate de proprietar, încredinţează unui manager organizarea conducerea şi gestionarea activităţii sale, pe baza unor obiective şi criterii de performanţă cuantificabile, în schimbul unei plăţi”.
În prezent, au apărut şi mai apar încă controverse pe tema naturii juridice a contractului de management. Cert este, însă, că nu poate fi vorba de un contract de muncă când ne referim la contractul de management , ci de unul de drept civil. Argumentarea acestei afirmaţii poate fi redata prin precizarea faptului că obiectul contractului de management nu presupune prestarea propriu zisa a muncii de către manager, prestare care să aibă loc într un cadru organizatoric bine stabilit de către proprietar, în schimbul căreia managerul să primească un salariu, ci obiectul contractului de management îl constituie, de fapt, rezultatul muncii managerului, respectiv atingerea unor parametrii de eficienta economico-financiară într o perioadă de timp. Totodată şi analiza tipurilor de contracte civile: de locaţie a gestiunii, locaţie de servicii, de antrepriză, contract de mandat civil remunerat şi mandat comercial, arată că ne găsim în situaţia unui contract civil de management. Aşadar, acest contract se caracterizează printr-o trăsătură aparte: managerul nu mai are în totalitate calitatea de salariat în sensul strict al prevederilor legale actuale.
Pe aceeaşi linie de gândire mai trebuie menţionat faptul ca managerul este îndreptăţit să şi organizeze munca singur, iar proprietarul să se abţină de la orice imixtiune sub acest aspect.
Un alt aspect care se doreşte a fi soluţionat contractul de management nu este unul comercial, şi aceasta întrucât obiectul său nu priveşte actele sau faptele de comerţ care implică o interpunere în circulaţia bunurilor pentru a obţine un profit, chiar daca una dintre parţi este comerciant.
Aşadar, contractul de management este „un contract de drept civil un contract consensual [...], sinalagmatic, oneros comutativ, cu executare succesiva”.
CONŢINUTUL CADRU AL CONTRACTULUI DE MANAGEMENT
În acest scop, avem în vedere ceea ce proprietarul încredinţează managerului (cu drepturile şi obligaţiile corelative) şi ceea ce managerul urmează să realizeze (cu drepturile şi obligaţiile corelative).
În linii generale, sunt necesare de precizat următoarele clauze:
• patrimoniul încredinţat spre gestionare managerului;
• drepturile proprietarului cu privire la controlul activităţii managerului;
• obligaţiile proprietarului încredinţarea patrimoniului managerului şi limitele dreptului de control al proprietarului, în funcţie de care se stabileşte aria de manifestare a iniţiativei managerului;
• drepturile managerului în contextul autonomiei organizatorice şi funcţionale care i permit îndeplinirea obligaţilor asumate;
• obligaţiile managerului privind valorificarea potenţialului material şi uman, de operaţionalizare a strategiilor de eficientizare a activităţii agentului economic eventualele garanţii din partea managerului pentru a i permite proprietarului recuperarea, totală sau parţială, în aceste garanţii a pagubelor ce constituie consecinţe ale unei activităţi conduse necorespunzător de managerul respectiv;
• suma ce urmează a fi achitată managerului pentru activitatea desfăşurata şi condiţiile de plata (termene de plată, plata în bani sau în valuta etc.);
• condiţiile de modificare, suspendare şi încetare a contractului de management;
• alte clauze (în special, cea de fidelitate interdicţia ca managerul să desfăşoare activităţi în serviciul unor agenţi economici concurenţi).
CUPRINS
PARTEA a I-a
CONTRACTUL DE MANAGEMENT : IMPORTANŢĂ, EXPERIENŢĂ
INTERNAŢIONALĂ, STRUCTURA, CONŢINUT
CAP. 1. Importanta şi experienţa internaţională .......................................................... 8
CAP. 2. Baza legală a contractului de management .................................................... 10
CAP. 3. Conţinutul cadru al contractului de management ......................................... 11
3.1. Părţile contractante ........................................................................................... 12
3.2. Obiectul contractului ........................................................................................ 14
3.3. Durata contractului ........................................................................................... 15
3.4. Clauze speciale : garanţii, loialitate, confidenţialitate ...................................... 16
3.5. Modificarea şi încetarea contractului de management ..................................... 16
3.6. Litigii ................................................................................................................ 17
3.7. Încheierea contractului de management ........................................................... 17
3.8. Dispoziţii finale şi anexe la contract ................................................................ 18
PARTEA a II-a
PĂRŢILE ÎN CONTRACTUL DE MANAGEMENT
CAP. 4. Societatea comerciala : drepturi, obligaţii si răspunderi .............................. 19
CAP. 5. Managerul ......................................................................................................... 20
5.1. Drepturi, obligaţii si răspunderi ....................................................................... 20
5.2. Fişa postului (funcţiei) de manager .................................................................. 25
5.2.1. Descrierea funcţiei ...................................................................................... 25
5.2.2. Evaluarea funcţiei ....................................................................................... 29
5.2.3. Analiza funcţiei .......................................................................................... 30
PARTEA a III-a
CANDIDAŢII LA FUNCŢIA DE MANAGER
CAP. 6. Calităţile de manager - vector al eficientei
activităţii de conducere ..................................................................................... 34
CAP. 7. Candidaţii – persoane fizice : condiţii minime ............................................... 39
CAP. 8. Candidaţii – persoane juridice : condiţii minime ........................................... 43
CAP. 9. Principale riscuri ale candidaturii la funcţia de manager ............................. 45
PARTEA a IV-a
SELECŢIA CANDIDAŢILOR. NEGOCIEREA ŞI ÎNCHEIEREA
CONTRACTULUI DE MANAGEMENT
CAP. 10. Aspecte generale privind selecţia, testarea,
negocierea şi încheierea contractului de management .................................. 47
CAP. 11. Etapele procesului de selecţie, testarea,
negocierea si încheierea contractului de management .................................. 48
11.1. Etapa premergătoare depunerii ofertei ............................................................ 49
11.2. Etapa de selecţie si testare a candidaţilor ........................................................ 53
11.3. Etapa de negociere, încheiere si semnare a contractului ................................. 55
CAP. 12. Organizarea si desfăşurarea concursului de selecţie,
testare si negociere .......................................................................................... 58
12.1. Comisia de concurs ......................................................................................... 58
12.2. Desfăşurarea si încheierea concursului ........................................................... 60
PARTEA a V-a
EVALUAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE
CAP. 13. Indicatorii de referinţa ai societăţii comerciale ............................................. 65
CAP. 14. Obiective stabilite pentru societatea comercială ........................................... 68
CAP. 15. Criterii de performanţă ................................................................................... 70
PARTEA a VI-a
RAPORTURILE MANAGERULUI CU CELELALTE ORGANE DE
CONDUCERE ALE SOCIETĂŢII COMERCIALE
CAP. 16. Raporturile managerului cu A.G.A. ............................................................... 73
CAP. 17. Raporturile managerului cu Consiliul de Administraţie ............................. 75
CAP. 18. Raporturile managerului cu Comitetul de Direcţie ..................................... 77
CAP. 19. Raportul managerului cu Comisia de Cenzori ............................................. 77
PARTEA a VII-a
METODOLOGIA SELECTĂRII CANDIDAŢILOR, NEGOCIERII ŞI ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE
