Sistemul informaţional contabil al trezoreriei
Informaţia finală privind diferitele elemente componente ale trezoreriei este rezultatul prelucrării succesive a datelor privind trezoreria, în cadrul unor subsisteme care se află într-o strânsă legatură şi intercondiţionare reciprocă şi care se concretizează în sistemul conturilor din clasa 5 „Conturi de trezorerie” a planului de conturi general, care cuprinde conturi de disponibilităţi băneşti, conturi de plasamente de trezorerie, alte conturi de trezorerie şi conturi de provizioane privind deprecierea titlurilor de plasament.
Subsistemul informaţional contabil al disponibilităţilor bănesti din casierie:
Pentru efectuarea operaţiilor curente de încasări şi plăţi, în casieria unităţilor patrimoniale se reţine o anumită sumă de bani în numerar, numită sold de casã. Acesta poate fi atât în Ron, cât şi în devize. De asemenea, în casierie se mai păstrează şi alte valori băneşti.
Prinipalele operaţii de plăţi cu numerar sunt: salariile, premiile, ajutoarele din fondul asigurărilor sociale, plata unor lucrări sau servicii, acordarea de avansuri de trezorerie etc.
Subsistemul documentelor primare utilizate pentru evidenţa existentului şi mişcării numerarului ca urmare a operaţiilor de încasări şi plăţi cuprinde următoarele documente : „Cecul de numerar”, „Chitanţa”, „Foaia de vărsământ-chitanţa” şi alte documente de plăţi prin casierie cum sunt: statele de salarii, listele de avans chenzinal, listele de plată a ajutoarelor din fondul asigurãrilor sociale, ordin de deplasare, dispoziţii de plată către casierie etc.
În special primele trei titluri sunt documente cu regim special în ceea ce priveşte tipărirea, păstrarea, întocmirea şi circulaţia lor.
„Cecul de numerar” este utilizat pentru ridicarea numerarului din conturi de la bancă. El se procură sub formă de carnete de la bancă, pe bază de cerere, iar banca emite „Chitanţă” de plată în numerar. Se întocmeşte de către compartimentul financiar, pe baza documentului de plată, separat pentru fiecare cont deschis la bancă.
„Chitanţa” este utilizată pentru alte încasări în numerar efectuate prin casierie. Ea se întocmeşte chiar dacă s-au prezentat anterior alte documente, cum sunt: dispoziţii de încasare către casierie, facturi, acte de însoţire etc.
„Foaia de vărsământ-chitanţă” este utilizată pentru depunerea de sume din casierie în conturi la bănci. Totodată, la baza operaţiilor de plăţi stau şi documentele menţionate anterior – „Alte documente de plăţi”, care sunt întocmite de către diferitele compartimente ale întreprinderii, vizate de serviciul financiar şi aprobate de conducerea unităţii.
Sistemul evidenţei operative cuprinde „Registru de casă” în care se evidenţiază existentul şi mişcarea numerarului în casierie. Se întocmeşte de către casier, zilnic, în două exemplare. Exemplarul 1, împreună cu documentele justificative de încasări şi plăţi se predă compartimentului financiar contabil. În acest registru se determină totalul încasărilor şi totalul plăţilor, precum şi soldul de casă.
Dacă întreprinderea efectuează şi operaţii de încasări şi plăţi în devize, va întocmi şi câte un „Registru de casă” în devize, pentru fiecare fel de monedă straină în parte, cu duble coloane pentru evidenţierea în devize şi în Ron. De asemenea, dacă există subunităţi cu autogestiune economico-financiară proprie (filiale, sucursale etc.), se vor întocmi registre de casă de către fiecare din acestea.
CUPRINS
CAPITOLUL 1 : DIFICULTĂŢI CONCEPTUALE PRIVIND TREZORERIA ÎNTREPRINDERII…...……………………………4
1.1. Conceptul de trezorerie şi suportul ei informaţional………………………………4
1.1.1. Definiţii în perimetrul trezoreriei…………………………………………….4
1.1.2. Sistemul informaţional contabil al trezoreriei………………………………..91.2. Locul şi rolul trezoreriei în cadrul sistemului informaţional al întreprinderii……………………………………………………………………..14
1.3. Utilizatorii situaţiilor financiare şi interesul lor privind
trezoreria întreprinderii…………………………………………………………..17
1.3.1. Acţionarii…………………………………………………………………...19
1.3.2. Analiştii financiari………………………………………………………….20
1.3.3. Creditorii……………………………………………………………………20
1.3.4. Salariaţii…………………………………………………………………….21
1.3.5. Statul………………………………………………………………………..21
1.3.6. Clienţii………………………………………………………………………21
1.3.7. Alţi utilizatori externi……………………………………………………….21
1.3.8. Managerii…………………………………………………………………...22
1.4. Analiza raportului între performanţa financiară şi trezoreria întreprinderii…………………………………………………………….……….24
1.4.1. Contabilitate de casă sau contabilitate de angajamente ?..............................26
1.4.2. Model de transpunere contabilă a fluxurilor generate de
cheltuieli şi venituri…………………………………………….…..……….30
1.4.3. Legătura dintre tabloul fluxurilor de trezorerie şi contul
pierdere………………………………………………...……….34
CAPITOLUL 2 : RAPORTAREA FINANCIARĂ PRIVIND
TREZORERIA ÎNTREPRINDERII…………………………...……38
2.1. Rata de adopţie a tabloului fluxurilor de trezorerie……………………………...38
2.1.1. Consacrarea tabloului fluxurilor de trezorerie la nivel
internaţional………………………………………………………………...38
2.1.1.1. Adoptarea tabloului fluxurilor de trezorerie în ţările
anglo-saxone…………………………………………………………..40
2.1.1.2. Consacrarea tabloului fluxurilor de trezorerie şi în
alte ţări din Europa Continentală……………………………………...42
2.1.2. Cadrul de organizare a fluxurilor de trezorerie în România………………..46
2.2. Modele de întocmire a tabloului fluxurilor de trezorerie………………………...48
2.2.1. Tabloul fluxurilor de trezorerie în viziunea
organismului internaţional de normalizare (IAS 7)………………………...48
2.2.2. Tabloul fluxurilor de trezorerie în câteva sisteme contabile
reprezentative………………………………………………………………58
2.2.2.1. Tabloul fluxurilor de trezorerie în contabilitatea americană………………………………………………………...........59
2.2.2.2. Tabloul fluxurilor de trezorerie în contabilitatea britanică……………62
2.2.2.3. Tabloul fluxurilor de trezorerie în contabilitatea canadiană……………………………………………………………...65
2.2.2.4. Tabloul fluxurilor de trezorerie în contabilitatea franceză……………65
2.2.2.5. Tabloul fluxurilor de trezorerie în contabilitatea altor ţări……………68
2.2.3. Aspecte privind întocmirea tabloului fluxurilor de trezorerie
în România………………………………………………………………….70
2.3. Valorificarea informaţiilor din tabloul fluxurilor de trezorerie………………….72
2.3.1. Analiza riscului de faliment prin intermediul fluxurilor
de trezorerie……………………………………………..…………………73
2.3.2. Analiza rentabilităţii întreprinderii prin intermediul
fluxurilor de trezorerie………………………………………...……………76
CAPITOLUL 3 : CONTABILITATEA TREZORERIEI ÎNTREPRINDERII…...…….80
3.1. Contabilitatea decontărilor prin conturi bancare………………………………....80
3.2. Contabilitatea decontărilor în numerar…………………………………………..89
3.3. Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt…………………………...92
3.4. Contabilitatea acreditivelor şi altor operaţiuni de trezorerie……………………100
CAPITOLUL 4 : ASPECTE TEORETICE ŞI PRACTICE PRIVIND
ELABORAREA BUGETULUI DE TREZORERIE AL ÎNTREPRINDERII…………………………………………….104
4.1. Obiectivele gestiunii trezoreriei………………………………………………...104
4.2. Rolul trezorierului şi al controlorului de gestiune în realizarea
obiectivelor gestiunii trezoreriei………………………………………………..105
4.3. Previziunea încasărilor. ……………………………………………………...…109
4.4. Previziunea plăţilor……………………………………………………………..110
4.5. Întocmirea bugetului de trezorerie…………………………………………...…112
CAPITOLUL 5 : MODEL INFORMATIC DE GESTIUNE CURENTĂ
A OPERAŢIUNILOR DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI………………….123
CÂTEVA CONCLUZII………..………………………………………......................131
BIBLIOGRAFIE………………..……………………………………………………..133
