În prezent, fiscalitatea acţionând în cadrul mai larg al politicii financiare, îndeplineşte un rol specific şi se integrează în ansamblul problematicii financiare.
În contextul conturării sale ca fenomen socio-economic, tipic organizării de tip statal a societăţii omeneşti, noţiunea de fiscalitate a vizat derularea proceselor de prelevare obligatorie de resurse băneşti la dispoziţia statului, în corelaţie cu cele de alocare şi utilizare a acestor resurse pentru satisfacerea nevoilor considerate a avea caracter public, implicând raporturi economice în formă bănească între stat şi supuşii săi
Autorităţile publice folosesc fiscalitatea pentru realizarea unor finalităţi, ce se constituie în obiective de politică macroeconomică, cum ar fi corectarea ciclurilor economice, înlăturarea dezechilibrelor din economie, influenţarea proceselor economice.
Astfel, rolul fiscalitaţii în funcţionarea economiei moderne de piaţă poate fi conturat prin cele trei funcţii pe care aceasta le îndeplineşte, funcţii enunţate de Richard şi Peggy Musgrave şi anume:
funcţia de alocare;
funcţia de redistribuire;
funcţia de stabilizare;
Prin intermediul funcţiei de alocare sunt distribuite servicii cu caracter special asigurându-se în acest fel satisfacerea unor nevoi sociale (cultură, învăţământ, justiţie, apărare naţională, ordine publică) fiscalităţii revenindu-i astfel, următoarele roluri :
serveşte finanţării achiziţiilor publice de factori de producţie şi de bunuri şi servicii, de care statul are nevoie pentru a-şi asigura prestaţiile;
finanţarea cheltuielilor publice prin venituri curente contribuie la exprimarea preferinţelor colectivităţii, ceea ce nu este şi cazul modului de finanţare prin împrumut.
Prelevarea preferinţelor joacă un rol foarte important pentru alocarea optimă a resurselor deoarece aceasta se manifestă în difetite circumstanţe. Atunci când sectorul public îşi comercializează prestaţiile, ceea ce implică faptul că beneficiarii sunt uşor identificabili, agenţii economici îşi exprimă preferinţele adaptând cantitatea cerută în funcţie de preţul care le este impus pe piaţă. Dacă statul îşi furnizează prestaţiile în mod gratuit, finanţându-le, în mod indirect, prin intermediul fiscalităţii, cetăţenii sunt determinaţi să-şi exprime preferinţele în cadrul sistemului de decizie politică, cel mai adesea prin reprezentanţii lor care participă la discuţii privind proiectele de cheltuieli sau bugetele anuale şi care îşi pot asigura o combinaţie de cheltuieli – impozite cât mai apropiată de cea dorită.
În cazul finanţării prestaţiilor prin împrumut, cetăţenii sunt incitaţi să considere aceste prestaţii ca fiind gratuite şi ca urmare nu sunt determinaţi să-si exprime preferinţele. Ei sunt puţin avertizaţi de faptul că atunci când nu este o sursă de creştere economică, împrumutul poate da naştere la o creştere viitoare a impozitelor deoarece el trebuie rambursat la un moment dat.
Fiscalitatea tinde să dăuneze creşterii economice prin impactul său asupra ofertei de muncă şi economisirii, cât şi asupra dorinţei de a investi şi a inova, în consecinţă este important să se încerce pe cât posibil să se minimizeze efectele perverse ale sistemului fiscal asupra creşterii economice, prin concentrarea atenţiei asupra urmăririi cererii cât şi a ofertei pentru a asigura echilibrul macroeconomic.
CUPRINS
Capitolul 1. Conţinutul economic şi rolul
fiscalităţii………………………………...…..1
1.1 Conţinutul juridic şi economic al fiscalităţii………………………………………..…...…….1
1.2 Rolul fiscalităţii în economiile moderne ( de piata)………………………...………...……..6
Capitolul 2. Nivelul fiscalităţii şi implicaţiile acestuia……………………………...….11
2.1 Forme de determinare şi semnificaţii ale nivelului fiscalităţii……………………………...11
2.2 Analiza nivelului fiscalităţii pe plan internaţional şi în România şi implicaţiile acestuia……………………………………………………………………………………………………...18
2.3 Nivelul optim al fiscalităţii (presiunii fiscale)………………………………………………….34
Capitolul 3. Factorii de influenţă asupra fiscalităţii………………………………..….39
3.1 Evoluţia fiscalităţii sub impactul politicilor economico-financiare promovate de autorităţile publice……………………………………………………………….……………………….39
3.2 Corelaţia dintre nivelul de dezvoltare economico-socială (PIB) şi nivelul fiscalităţii……………………………………………………………………………………...……………48
3.3 Alţi factori de influenţă asupra fiscalităţii…………………………………………...…………..51
Capitolul 4 Fiscalitatea în România……………………………………………………..55
4.1 Caracterizarea fiscalităţii în România în perioada de după 1990…………………………..55
4.2 Impactul fiscalităţii la nivel microeconomic (S.C IassyFarm S.A)………………….…….61
4.3 Evoluţii ale fiscalităţii şi rolul acesteia în condiţiile integrării României……………...…69
CONCLUZII ŞI PROPUNERI……………………………………………...…………..77
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………82
