Lucrare Organizatia Mondiala A Comertului

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 01 Martie 2021

Descriere Lucrare

EXTRAS DIN DOCUMENT:

     Acordul privind salvgardarea

    Acordul privind salvgardarea autorizează ţările importatoare să limiteze importurile pentru o perioadă de timp dacă, în rezultatul investigărilor efectuate de autorităţile competente, s-a stabilit că importarea se efectuează în cantităţi exagerate şi cauzează un prejudiciu grav ramurii naţionale de producţie producătoare de mărfuri similare sau a celor care concurează în mod nemijlocit cu cele importate.
    În Acord se expun criteriile ce trebuie să fie luate în consideraţie de autorităţile ce desfăşoară investigarea pentru a determina în ce măsură importurile cauzează prejudiciu grav ramurii concrete de producţie naţională (Acordul privind Salvgardarea, art. 4:2). Termenul „daună gravă” este definit ca „degradarea notabilă a situaţiei unei ramuri de producţie naţională”. Acordul pune accent pe transparenţă şi pe respectarea strictă a cerinţelor procedurale. Unul din criteriile cerinţelor procedurale este de a oferi furnizorilor străini şi statelor, interesele cărora pot fi afectate într-un mod nefavorabil de acţiunile de salvgardare propuse, posibilitatea de a aduce dovezi şi de-aşi apăra adecvat interesele.
    Scopul primar în asigurarea acestor măsuri temporare de protecţie mărită este de a acorda timp ramurii naţionale afectate în vederea pregătirii pentru concurenţa sporită cu care se va confrunta după înlăturarea restricţiilor.
    În principiu, măsurile de salvgardare nu pot fi îndreptate spre importuri dintr-o ţară anume. Totuşi, Acordul descrie în ce mod o cotă poate fi acordată ţărilor furnizoare, inclusiv circumstanţele excepţionale, cînd importurile din anumite ţări au sporit neproporţional de rapid. O măsură de salvgardare nu va dura mai mult de 4 ani, deşi această perioadă poate fi extinsă pînă la opt ani, cu condiţia că o autoritate naţională determină că măsura dată este necesară şi că există probe ce dovedesc că industria se ajustează. Măsurile impuse pentru mai mult de un an de zile trebuie să fie liberalizate în timp.  Ţările în curs de dezvoltare pot impune aceste restricţii pentru o perioadă maximă de 10 ani.
    Fiind impusă, acţiunea de salvgardare se va aplica doar în măsura necesară prevenirii sau remedierii prejudiciului grav şi de a ajuta industria respectivă să se restabilească. Acţiunile de salvgardare nu vor fi autorizate dacă problemele cu care se confruntă industria naţională au o altă origine decît cea legată de importurile exagerate. 
    Acordul permite ca, în situaţii excepţionale, ţările membre să deroge de la regula nediscriminării şi să aplice restricţiile contingentare numai pentru una sau mai multe ţări, cînd importurile din aceste ţări „ au crescut într-un procentaj disproporţional în raport cu creşterea totală a importurilor produsului în cauză”. Pentru a se asigura că asemenea acţiuni sunt luate numai în situaţii excepţionale, Acordul stabileşte că acestea ar trebui luate numai după consultări cu Comitetul privind Salvgardarea şi cu aprobarea acestuia. Cu alte cuvinte, nu este permisă adoptarea măsurilor de salvgardare care să restricţioneze importurile, cînd numai cîţiva producători consideră că nu pot face faţă concurenţei la import.
    Atunci cînd o ţară impune restricţii asupra importurilor în scopul protejării producătorilor săi interni, ea trebuie să ofere compensaţii comerciale suficiente ( de exemplu sub forma unor reduceri a taxelor vamale de către ţara care doreşte să adopte acţiunea de salvgardare) ţărilor ale căror interese comerciale ar putea fi afectate de aceste măsuri. În caz contrar, ţara exportatoare poate lua măsuri de retorsiune, adică măsuri similare faţă de ţara importatoare.

       Acordul privind Practicile Anti-dumping (art. VI al GATT 1994)

    Acordul privind Practicile Anti-dumping (art. VI al GATT 1994) reglementează aplicarea de către membrii OMC a măsurilor anti-dumping. Măsurile anti-dumping sunt remedii unilaterale care pot fi aplicate de către un Membru după efectuarea anchetei şi stabilirii de către Membrul respectiv, în conformitate cu prevederile Acordului AD, că produsul importat este „lansat pe piaţă  la un preţ de dumping şi că importurile cu preţ de dumping cauzează daune materiale industriei autohtone producătoare a produsului similar. Cu alte cuvinte, dacă o companie exportă un produs la un preţ mai mic decît preţul pe care acesta îl obţine pe piaţa sa internă, atunci se spune că are loc practica „dumping” în cazul acestui produs. Marja operaţiunilor de dumping se determină prin compararea acestor două preţuri.  
    Acordul AD înaintează anumite cerinţe reale, care trebuie să fie îndeplinite întru impunerea măsurilor anti-dumping, dar şi cerinţe detaliate procedurale privind desfăşurarea anchetei  anti-dumping, impunerea şi menţinerea măsurilor anti-dumping.     Atît nerespectarea cerinţelor reale cît şi a celor procedurale pot fi folosite la soluţionarea litigiilor şi pot servi ca bază pentru invalidarea măsurii.  Acordul AD nu cere nemijlocit acţiuni privind dumpingul deoarece dumpingul, în primul rînd, este o practică la care recurg companiile de afaceri (prin aceasta se deosebesc de subvenţii, deoarece în cazul subvenţiilor acţiunea se comite de guvern sau o instituţie guvernamentală).
    Ca atare o activitate „anti-dumping” presupune încasarea unor plăţi vamale adiţionale la anumite produse originare dintr-o anumită ţară exportatoare, în scopul aducerii preţului la produsul dat  mai aproape de „valoarea normală”, sau în scopul ameliorării prejudiciului adus industriei interne în ţara importatoare.
    Există mai multe modalităţi de verificare dacă în cazul unui anumit produs are loc evenimentul „dumping” la un nivel pronunţat sau doar unul uşor:
a)     Preţuri calculate la mediu – pentru a stabili marja de dumping prin compararea preţurilor interne  şi a preţurilor la export, practicate de exportator, autorităţile competente utilizează adesea preţuri medii, mai ales atunci cînd un număr mare de tranzacţii mici sunt implicate. Pentru a garanta că în astfel de cazuri preţurile sunt comparate corect, Acordul prevede ca comparaţia să fie bazată pe:
-     media  ponderată  a preţurilor la produsele destinate consumului intern, comparată cu media ponderată a preţurilor la toate tranzacţiile de export;
-         preţurile de pe piaţa internă şi preţurile de export.
II. ORGANIZAREA EVIDENŢEI OPERATIVE ŞI ANALITICE A STOCURILOR LA S.C. ANA IMEP S.A.  
2.1. Delimitări şi structuri privind stocurile la S.C. Ana Imep S.A. ………………….    34
2.2. Recunoaşterea şi evaluarea stocurilor
2.2.1 Criterii pentru recunoaşterea stocurilor ………………………………...       36
2.2.2 Evaluarea la intrare a stocurilor ……………………………………………. 37
2.2.3 Evaluarea contabilă la ieşire a stocurilor …………………………………    43
2.2.4 Evaluarea stocurilor la inventariere …………………………………………45
2.2.5 Tehnici de măsurare a costurilor în specificul IAS 2 „Contabilitatea 
stocurilor” ………………………………………………………………………...    50
2.2.6 Evaluarea ulterioară a stocurilor (evaluarea în bilanţ)……………………… 55
2.3. Sistemul documentelor justificative şi organizarea evidenţei operative
 privind stocurile …………………………………………………………………………58
2.4. Metode de înregistrare contabilă şi de evidenţă analitică a stocurilor …………… 64
2.5. Analiza stocurilor şi a situaţiei financiare ………………………………………… 66

III. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE A EVIDENŢEI ŞI MĂŞCĂRII STOCURILOR LA S.C. ANA IMEP S.A.
3.1. Sistemul de conturi privind organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor …….  68
3.2. Contabilitatea stocurilor de materii prime şi materiale ………………………....    70
3.2.1. Contabilitatea operaţiilor privind materiile prime şi materialele în cazul
 utilizării inventarului permanent la S.C. Ana Imep S.A ………………………… …70
3.2.2. Contabilitatea stocurilor cumpărate fără facturi …………………………......76
3.2.3. Contabilitatea cumpărării de stocuri cu reduceri comerciale şi financiare …. 77
3.2.4. Contabilitatea operaţiilor privind materiile prime şi materialele în cazul
 utilizării inventarului intermitent ………………………………………………….   78
3.3. Contabilitatea produselor şi a producţiei în curs de execuţie
 la S.C. Ana Imep S.A…………………………………………………………………….79
3.4. Contabilitatea stocurilor aflate la terţi …………………………………………..    84
3.5. Contabilitatea mărfurilor 
3.5.1. Evaluarea mărfurilor la unităţile comerciale cu amănuntul şi cele 
cu ridicata ………………………………………………………………………..…. 87
3.5.2. Contabilitatea operaţiilor privind mărfurile, în cazul folosirii metodei  
inventarului permanent, la S.C. Ana Imep S.A ……………………………………   88
3.5.2.1. Evidenţa mărfurilor evaluate la costul de achiziţie ……………………   88
3.5.2.2. Evidenţa mărfurilor evaluate la preţul de vânzare 
cu amănuntul …………………………………………………………………….89
3.5.2.3. Evidenţa mărfurilor returnate …………………………………………   91
3.5.2.4. Evidenţa mărfurilor vândute cu plata în rate ………………………….   92
3.5.2.5. Contabilitatea importului şi exportului de mărfuri …………………...    93
3.5.2.6. Contabilitatea mărfurilor aflate în consignaţie ……………………….    94
3.6. Contabilitatea ambalajelor la S.C. Ana Imep S.A ………………………………      96
3.6.1. Contabilitatea ambalajelor de transport care circulă după principiul vânzare-cumpărare …………………………………………………………………..96
3.6.2. Contabilitatea ambalajelor de transport care circulă după 
principiul restituirii ………………………………………………………………...   97
IV. UTILIZAREA MIJLOACELOR TEHNICE ÎN EVIDENŢA STOCURILOR LA S.C. ANA IMEP S.A.
4.1. Gradul de înzestrare cu mijloace tehnice de calcul la S.C. Ana Imep S.A ………….99
4.2. Utilizarea calculatorului în activitatea financiar contabilă 
a S.C. Ana Imep S.A …………………………………………………………………….101
4.3. Prezentarea aplicaţiei …………………………………………………………….  102

CUPRINS:

Întroducere  -------------------------------------------------------------------------- 4
Listă de abrevieri -------------------------------------------------------------------
Capitolul l :Organizaţia Mondială a Comerţului – baza noului sistem comercial multilateral. 
1.1.  Obiectivele, funcţiile şi rolul OMC în economia mondială ---------- 7
1.2.   Principiile OMC -----------------------------------------------------------  8
1.3.   Structura instituţională a OMC ------------------------------------------ 11
1.4. Beneficiile sistemului comercial OMC --------------------------------- 15
 Capitolul II : Acordurile OMC. Caracteristicile principale.
2.1. Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (G.A.T.T).
2.1.1. Scurt istoric al apariţiei GATT-ului --------------------------- 18
2.1.2. Obiectivele şi structura GATT --------------------------------- 18
2.1.3.   Principalele prevederi ale GATT ------------------------------ 20
2.1.4.   Rundele comerciale ---------------------------------------------- 21
2.1.5.   Acordurile conexe ------------------------------------------------ 25
2.2.  Acordul General privind Comerţul cu Servicii (G.A.T.S)
2.2.1. Obiectivele şi structura G.A.T.S -------------------------------- 38
2.2.2. Principalele prevederi ale G.A.T.S ----------------------------- 39
2.3.  Acordul privind Drepturile de Proprietate Intelectuală legate de 
        comerţ (T.R.I.P.S)
2.3.1. Obiectivele şi structura T.R.I.P.S ------------------------------- 42
2.3.2. Principalele prevederi ale T.R.I.P.S -------------------------- 43
2.4. Sistemul OMC pentru reglementarea diferendelor ------------------- 46
 Capitolul III: Aderarea Republicii Moldova la Organizaţia                                
                   Mondială a Comerţului .     
3.1. Etapele aderării RM la OMC --------------------------------------------- 52
3.2. Avantajele şi dezavantajele aderării RM la OMC --------------------- 56
3.3.  Angajamentele asumate de RM faţă de OMC şi măsurile luate 
        în vederea îndeplinirii lor ------------------------------------------------- 61
3.4.  Poziţia RM la Conferinţa Minesterială de la Doha , Qatar------------ 68
Încheiere -------------------------------------------------------------------------- 73
Anexa 1. Structura OMC -------------------------------------------------------- 77
Anexa 2. Membrii OMC --------------------------------------------------------- 78
Anexa 3. Principalele instrumente juridice negociate în Runda Uruguay-  81
Anexa 4. Lista privind îndeplinirea angajamentelor, asumate de Republica  Moldova  faţă de OMC -----------------------------------------------  82
Bibliografie ------------------------------------------------------------------------  89


Descarca lucrare