CAPITOLUL I
BURSA – PREZENTARE GENERALĂ
1.1. Ce este bursa?
1.1.1. Conceptul de bursă
În limbajul comun cuvântul bursă este utilizat în două înţelesuri diferite. Unul, precis delimitat, se referă la alocaţia bănească oferită de către stat, instituţii sau firme pentru elevi, studenţi, cercetători, etc. (bursă de studii) şi trimite etimologic la „săculeţul” folosit în Evul Mediu pentru păstrarea banilor (bursa în limba medievală, provenind din grecescul byrsa care a dat bourse in franceză, bolso in spaniolă, borserra în italiană şi bursa studenţească la noi).
Al doilea sens include o serie de variante semantice, prin termenul de bursă indicându-se în mod curent:
• piaţa în genere, adică locul unde se efectuează schimburi comerciale sau, mai exact, ansamblul tranzacţiilor cu mărfuri sau valori. Această accepţiune este reflectată de corespondentul englezesc al noţiunii de schimb (exchange) şi desemnează orice fel de piaţă, indiferent de obiectul tranzacţiilor sau modul de funcţionare;
• tranzacţii cu anumite categorii de bunuri, servicii sau valori şi/sau nivelul preţurilor în operaţiunile respective de schimb, de exemplu: bursa aurului, bursa valutară, bursa operelor de artă sau bursa sportivilor profesionişti;
• piaţa având un mod de existenţă şi funcţionare aparte. Sintagma bursa neagră, de exemplu, se referă la o formă clandestină şi „sălbatică” a pieţei, reprezentând relaţii de schimb care se sustrag normelor legale privind actele şi faptele de comerţ.
Cel mai frecvent însă, termenul desemnează o instituţie a economiei de piaţă – bursa – ca formă de organizată de schimb pentru mărfuri şi valori.
Bursa este o piaţă pe care se oferă şi se desfac, după o procedură specială, mărfuri sau valori mobiliare. Denumirea instituţiei bursiere se pare că provine de la numele unei vechi familii de hangii, Van der Bursen, care a înfiinţat la Bruges, în Flandra, Belgia de azi, un local numit Hotel de Bourses, în holul căruia se negociau periodic metale preţioase (aur, argint, platină), precum şi hârtii de valoare.
Cel mai frecvent, termenul de bursă desemnează o instituţie a economiei de piaţă care se bucură de interes în lumea afacerilor, în măsura în care asigură un cadru organizat pentru realizarea tranzacţiilor şi un sistem de principii şi norme care să garanteze încheierea şi executarea contractelor, în condiţii de exactitate, corectitudine şi transparenţă.
Bursa se prezintă ca o instituţie care dispune de spaţii pentru tranzacţii, unde se concentrează cererea şi oferta de valori mobiliare, realizându-se negocierea, încheierea tranzacţiilor şi executarea contractelor în mod deschis, în conformitate cu un regulament cunoscut. Acest mod de organizare a activităţii bursiere presupune centralizarea tranzacţiilor prin intermediul unui mecanism care asigură accesul direct şi continuu al clienţilor la informaţiile de pe piaţă şi la efectuarea operaţiunilor, exclusiv în cadrul acestui mecanism. În mod tradiţional, acesta s-a realizat prin concentrarea ordinelor de vânzare şi cumpărare într-un anumit spaţiu – ringul bursei – şi efectuarea tranzacţiilor de către un personal specializat – agenţii de bursă Într-o lucrare din domeniul dreptului se apreciază că „bursele sunt instituţii unde se negociază (se vând şi se cumpără) valori mobiliare sau mărfuri, după o procedură anumită şi numai de către anumiţi intermediari sub supravegherea unor autorităţi”.
Bursa de valori, alături de piaţa extrabursierǎ, piaţa interdealeri sau “la ghişeu “ (engl. OTC - Over the Counter Market), este piaţa secundară publică, pe care se negociază titluri financiare înscrise la cotare care răspunde nevoilor de lichiditate ale investitorilor. Termenul de piaţă secundară, arată clar distincţia de piaţa financiară primară, pe care are loc crearea de titluri financiare de emitenţi publici sau privaţi şi plasarea titlurilor emise, într-un anumit interval de timp. Această piaţă îndeplineşte, ca şi cea primară, un rol de concentrare a cererii şi ofertei de titluri, dar a unei cereri şi oferte derivate, care se manifestă după ce piaţa titlurilor s a constituit .
Bursa de valori este o parte a pieţei financiare, locul unde au loc tranzacţiile cu titluri financiare care sunt deja în circuitul public, tranzacţii între cei care economisesc într-o economie, ca urmare a dorinţei unora de a cumpăra titluri şi a altora de a vinde titluri financiare pe care le deţin.
Existenţa bursei de valori asigură în mod indirect existenţa şi dezvoltarea pieţei primare şi informaţii utile emitentului şi investitorilor de pe piaţa financiară primară.
Afirmaţia că bursa este o piaţă publică, are ca scop diferenţierea de pieţele care pot să apară ca urmare a negocierilor directe, dintre persoanele fizice deţinătoare de titluri sau dintre bănci şi marii investitori.
Din acestea se poate concluziona că bursele sunt pieţe specifice, mecanisme de concentrare a cererii şi ofertei pentru anumite categorii de mărfuri ori pentru valori, în scopul realizării de tranzacţii într-un cadru organizat şi în mod operativ, în condiţii de liberă concurenţă.
1.1.2. Tipuri de burse
În funcţie de varietatea tranzacţiilor pe care le mijlocesc, bursele pot fi generale şi specializate. În cadrul burselor generale se tranzacţionează o gamă variată de mărfuri şi hârtii de valoare. Bursele specializate mijlocesc tranzacţii numai cu mărfuri sau numai cu hârtii de valoare.
După obiectul tranzacţiilor, se disting:
• Burse de mărfuri;
CUPRINS
CAPITOLUL I
BURSA – PREZENTARE GENERALĂ 4
1.1. CE ESTE BURSA? 4
1.1.1. Conceptul de bursă 4
1.1.2. Tipuri de burse 5
1.1.3. Funcţiile şi rolul bursei 6
1.2. PRODUSE BURSIERE 9
1.2.1. Valorile mobiliare primare 9
1.2.2. Valorile mobiliare derivate şi sintetice 12
1.3. PIEŢELE BURSEI DE VALORI. CONDIŢII ŞI PROCEDURI
DE ADMITERE PE PIAŢA BURSIERĂ 17
1.3.1. Condiţii şi proceduri de admitere pe piaţa bursieră 17
1.3.2. Piaţa oficială bursieră 17
1.3.3. Piaţa secundară bursieră 19
1.3.4. Piaţa în afara cotării 20
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PIEŢEI BURSIERE 22
2.1. CARACTERISTICI ALE ORGANIZĂRII PIEŢEI BURSIER 22
2.1.1. Membrii bursei 22
2.1.2. Funcţionarea burselor de valori 23
2.1.3. Managementul bursei de valori 24
2.2. AGENŢII PIEŢEI BURSIERE 27
2.2.1. Societatea de bursă 29
2.2.2. Agenţii de bursă 29
2.3. SCURT ISTORIC AL BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI 32
2.4. ORGANIZAREA BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI 33
CAPITOLUL III
COTAREA VALORILOR MOBILIARE 37
3.1 ÎNSCRIEREA VALORILOR MOBILIARE LA COTA BURSEI 37
3.2. COTAREA VALORILOR MOBILIARE 40
3.2.1. Caracteristicile activităţii de intermediere 40
3.2.2. Organizarea unei societăţi de servicii de investiţii financiare 41
3.3. ORDINELE DE BURSĂ 44
3.4. TEHNICILE DE COTARE 48
3.5. FORMAREA CURSULUI BURSIER 52
CAPITOLUL IV
SISTEMUL DE TRANZACŢIONARE AL BURSEI DE
VALORI BUCUREŞTI 55
4.1. CARACTERISTICI ALE SISTEMULUI DE TRANZACŢIONARE 55
4.2. TIPURI DE ORDINE 57
4.2.1. Ordine comune 57
4.2.2. Ordine condiţionate 58
4.2.3. Restricţii de timp 59
4.2.4. Termeni speciali de execuţie a ordinelor 59
4.3. STĂRILE PIEŢEI 60
CAPITOLUL V
TRANZACŢII BURSIERE 63
5.1. TIPURI DE TRANZACŢII BURSIERE 63
5.2. TRANZACŢII LA VEDERE 64
5.3. TRANZACŢII ÎN MARJĂ 66
5.4. TRANZACŢII LA TERMEN 68
5.4.1. Tranzacţii pe piaţa cu reglementare lunară 69
5.4.2. Tranzacţiile la termen ferm 71
5.4.3. Tranzacţii la termen condiţionat 73
5.4.3.1. Tranzacţii cu primă 73
5.4.3.2. Tranzacţii cu opţiuni 74
5.4.3.3. Alte tranzacţii la termen condiţionat 78
5.5. TRANZACŢII PARTICULARE 79
CAPITOLUL VI
INDICII BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI 81
6.1. INDICELE BET 81
6.2. INDICELE BET – C 82
6.3. INDICELE BET-FI 83
CAPITOLUL VII
ACTIVITATEA BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI ÎN 2004 84
7.1. CADRUL ECONOMIC GENERAL ŞI PERFORMANŢELE
PIEŢEI BURSIERE ÎN 2004 84
7.1.2. Performanţele pieţei bursiere în anul 2004 84
7.2. ACTIVITATEA BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI 86
7.3. OBIECTIVELE BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI ÎN 2005 90
