Intenţii federaliste într-o Europă traumatizată
1939-1945. Europa este înfrântă. Învinşii şi învingătorii sunt epuizaţi. Continentul marilor civilizaţii se pregăteşte să devină câmpul de antrenament politic şi militar al noilor maeştri – SUA şi URSS. Nazismul înfrânt şi războiul ideologiilor se continuă prin împărţirea Europei – vestul democraţiei liberale, iar estul comunismului sovietic. Retorica politică se dezlănţuie într-un spaţiu larg, de la promisiuni paternaliste, până la ameninţări înfricoşătoare. Terorizate de necunoaşterea noului vârtej de organizare a lumii şi ameninţate de un nou război, statele europene, cuminţi şi vinovate, se supun maeştrilor lor.
Fără îndoială că astăzi pare mai uşor de înţeles complexitatea politică de după război. Nu trebuie însă uitat că lumea politică are mai multe faţete; fiecare dintre acestea îşi are partea sa de adevăr şi partea sa nepătrunsă, iar istoria, fapt cunoscut, poarta amprenta învingătorului.
Descalificată din competiţia pentru supremaţie în lume, Europa de vest intră într-un nou experiment politic. Naţiuni cu un trecut atât de complex, cu stiluri, culturi, tradiţii, mentalităţi diverse, prieteni sau adversari, care cândva, după câte o răfuială, se pregăteau de revanşă, obosiţi şi traumatizaţi, după aşa un război, cădeau de voie, de nevoie la pace. Începea o altă construcţie a Europei, un nou proces politic cu o miză subtilă şi greu de descifrat într-o realitate fluidă şi continuu alimentată cu torenţi ce apăreau din toate părţile. Căci în perioade de turbulenţe, istoria reţine cu greu faptele şi valorile lor reale, mai ales când este greu de stabilit unde se termină lupta armată şi unde încep negocierile politice, ce rol joacă interesul naţional şi cel paranaţional, dar şi ambiguitatea, improvizaţia, întâmplarea, eroarea…
Aşadar, o imagine a Europei de vest după război în căutarea unei identităţi în noul sistem mondial. O căutare de sens, de echilibru, de evoluţie; cu participanţi diverşi – state, organizaţii politice, oameni politici, oameni de afaceri, diplomaţi, religioşi, sindicalişti, luptători, idealişti, etc. Între ei, interese şi metode diverse – urgenţe politice sau economice sau militare; dominaţie politică sau reconcilieri naţionale; idealuri patriotice sau ideologice (sau ambele).
Din timpul războiului, deja ideea de Europă unită circula sub diverse forme şi în diferite medii.
Într-un memorandum adresat ministrului său Eden în 1942, Churchill lansa formula de „State unite ale Europei”. Ideea primului-ministru britanic se înscria probabil în noua ordine mondială cuprinsă în Cartea Atlanticului din 1941, document care cuprindea principiile de organizare a lumii după război.
Într-un număr din „Resistance” din 17 februarie 1943 se scria:
„De două secole există o dilemă: sau o Europă prusacă sau o comunitate europeană compusă din popoarele libere, egale…”.
CUPRINS:
CAPITOLUL I “ISTORICUL UNIUNII ECONOMICE ŞI MONETARE EUROPENE”
1.1. Intenţii federaliste într-o Europă traumatizată
1.2. Primii paşi către o Europă comunitară
1.2.1 Tratatul de la Paris
1.2.2 Tratatul de la Roma
1.2.3 Actul Unic European (AUE)
1.3 Calea către Uniunea Economică şi Monetară
CAPITOLUL II “REALIZAREA INTEGRARII ECONOMICE ŞI MONETARE”
2.1 Conceptul integrării
2.1.1 Etapele realizarii Uniunii Economice şi Monetare
2.2 Sistemul Monetar European şi ECU
2.2.1 Stadii ale arhitecturii Sistemului Monetar European
2.2.2 Elemente ale Sistemului Monetar European
2.2.3 Faze ale Sistemului Monetar European
2.3 Criza Sistemului Monetar European din 1992-1993
CAPITOLUL III “EURO ŞI ROLUL ACESTUIA ÎN CADRUL PIEŢELOR FINANCIARE"
3.1. Banca Centrală Europeană şi Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC)
3.1.1.Noţiunea de “Bancă Centrală Europeană” şi importanţa ei
3.1.2.Responsabilităţile Băncii Centrale Europene
3.1.3.Independenţa Băncii Centrale Europene
3.2. Sistemul European al Bancilor Centrale
3.3.Influienţa EURO asupra pieţelor de afaceri pe termen lung
3.4.Efectele EURO asupra pieţelor valorilor
3.5.Principalele efecte EURO asupra pieţelor de obligaţiuni
CAPITOLUL IV “PERSPERCTIVELE INTEGRARII REPUBLICII MOLDOVA ÎN CADRUL UNIUNII EUROPENE"
4.1 Rolul Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC) în Republica Moldova
4.2 Sectorul bancar
4.3 Prevederile Acordului de Parteneriat şi Cooperare
4.4 Legislaţia bancara în Uniunea Europeana
4.5 Sistemul bancar al Republicii Moldova
4.5.1. Evoluţia sistemului bancar în Republica Moldova
