Imaginea fidela in modelul de contabilitate european si fiscalitatea
Ideea de sinceritate a fost introdusa, pentru prima data in dreptul francez, in anul 1937, cu scopul de a servi drept punct de referinta in controlul calitativ al informatiei contabile, in incercarea de a surprinde cat mai bine realitatea economica.
Ulterior, ideea de sinceritate a cunoscut transformari majore, mergandu-se pana la inlocuirea ei cu ideea conformitatii cu regulile, ceea ce inseamna respectarea regulilor impuse de legi, regulamente si uzante, prin intermediul careia fiscalitatea altereaza imaginea fidela. Textele fiscale nu au introdus niciodata notiunea de sinceritate, limitandu-se numai sa prevada penalitatile in caz de contabilizare incorecta si neconforma cu regulile.
Patrunderea conceptului de “imagine fidela”in contabilitatea franceza a intampinat numeroase obstacole, sensul pur al conceptiei anglo-saxone fiind defectuos inteles in Franta, denaturandu-se mai mult sau mai putin cele trei caracteristici ale conceptului , privit prin prisma semnificatiei data de britanici:
- traduce o idee de viata si de judecata;
- presupune sarcina de buna informare a utilizatorilor;
- este un raport de comunicare.
Desi, imaginea fidela este un atribut al conturilor anuale, francezii sunt mai putin apropiati de notiunea de conturi anuale si mai mult de cea de documente de sinteza care, pe langa bilant, cont de rezultate si anexa, cuprinde si alte piese, in principal, tabloul de finantare.
Rolul conturilor anuale este de a surprinde si a reda situatia patrimoniala, situatia rezultatelor obtinute de intreprindere si de a explica prin intermediul anexei, anumite informatii cuprinse in bilant sau in contul de profit si pierdere. Calitatea conturilor anuale ar trebui sa fie exprimata cu ajutorul unor cuvinte ca: relevanta, fiabilitate, inteligibilitate, comparabilitate. Calitatea conturilor anuale depinde in primul rand de calitatea prelucrarii informatiilor si datelor economice pe parcursul intregului exercitiu financiar.
Conform Planului de Conturi General, imaginea fidela este un ansamblu de trei principii: “In scopul prezentarii de situatii care sa reflecte o imagine fidela a situatiilor si operatiilor intreprinderilor, contabilitatea trabuie sa satisfaca, respectand regula prudentei, obligatiile de conformitate cu regulile de sinceritate.”
Niculae Feleaga, in “Contabilitatea financiara “ spune ca, in conformitate cu Planul Contabil General francez, imaginea furnizata de conturi trebuie sa se afle in concordanta cu regulile si procedurile in vigoare, ceea ce impune contabililor sa respecte toate principiile si dispozitiile reglementatoare.
Jaques Richard, in lucrarea: « Comptabilité générale par la méthode des flux » surprinde faptul ca respectarea principiului conformitatii cu regulile, ridica patru mari probleme ce se ivesc in activitatea contabililor:
1. Ierarhia textelor juridice atunci cand anumite reglementari contabile sunt contradictorii, pentru a oferi practicienilor contabili o solutie de a alege intre o reglementare sau alta. Ordinea autoritatii descrescande este urmatoarea:
- tratate internationale;
- texte legislative ( legi si ordonante);
- texte reglementare (decrete si hotarari);
- jurisprudenta (deciziile tribunalelor);
- doctrina (alte surse)-utilizata in situatiile in care nu exista nici o alta solutie lgislativa.
2. Pozitia contabilului atunci cand exista o situatie conflictuala intre regulile de evaluare impuse de fiscalitate pentru determinarea rezultatului impozabil si regulile contabile corespondente. Referitor la aceasta problema, contabilul se poate afla in doua situatii:
- situatia in care trebuie sa se conformeze unor reguli impuse de fiscalitate in contabilitate, reguli ce se refera la evaluarea de tip fscal in contabilitate ;
- situatia in care contabilul nu se confrunta cu aplicarea unor reguli fiscale, ci el determina rezultatul , conformandu-se doar regulilor si principiilor contabile, pentru ca, mai apoi, sa faca trecerea de la rezultatul astfel obtinut (contabil) la rezultatul fiscal prin inlocuirea unui tablou special, construit dupa reguli fiscale.
3. Pozitia contabilului atunci cand textele reglementare contabile lasa intreprinderii posibilitatea de a alege: alegerea trebuie sa se faca in conformitate cu cerintele obiectivului reprezentat de imaginea fidela.
CUPRINS:
CAPITOLUL 1
Delimitari si fundamente privind impozitul pe profit si imaginea fidela
1.Imaginea fidela ca obiectiv fundamental al contabilitatii. Definitie si referinte.
1.1. Sisteme contabile internationale si imaginea fidela. Impactul imaginii fidele asupra Directivei a IV-a
1.2Imaginea fidela in modelul de contabilitate european si fiscalitatea
1.3Imaginea fidela in modelul de contabilitate anglo-saxon si fiscalitatea
1.4.Imaginea fidela potrivit IAS 1 « Prezentarea situatiilor financiare »
2. Impozitul pe profit. Reglementari fiscale.
3. Analiza raportului dintre contabilitate si fiscalitate. Implicatii asupra imaginii fidele.4 4. Prezentarea intreprinderii luata in studiu
CAPITOLUL II
Contabilizarea impozitului pe profit
1.Principii si reguli privind contabilizarea impozitului pe profit
2. Tratamente contabile privind impozitarea profitulu 3. Rezultatul contabil lunar- caz practic la Societatea Comerciala EDIZOL S.A.
4.Rezultatul contabil anual -caz practic la Societatea Comerciala EDIZOL S.A
5. Cazuri particulare privind impozitarea profitului
5.1.Tratamente contabile privind pierderile fiscale şi creditele fiscale neutilizate
5.2. Impozite amânate privind reevaluarea imobilizărilor
5.3. Subventiile pentru investitii
5.4. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
CAPITOLUL III
Prezentarea informatiilor financiare privind impozitul pe profit.Controlul fiscal.
1.Informatii financiare privind impozitul pe profit.
2.Controlul exercitat de organele Ministerului Finantelor publice
(latura fiscala)
2.1. Directia Generala a Controlului Fiscal de stat
2.2. Garda Financiara
2.3. Exercitarea controlului fiscal
3.Consultanta fiscala si contestarea
actelor de control fiscal
3.1. Reglementarea activitatii de consultanta fiscala
3.2. Contestarea actelor de control fiscal si modul de solutionare
CAPITOLUL IV
CONCLUZII
