Una din formele de turism căreia i se acordă din ce în ce mai mult o atenţie deosebită este turismul balnear, domeniu în care ţara noastră dispune de factori de cură de o mare valoare răspândiţi în majoritatea judeţelor ţării.
România, ţară cu veche tradiţie balneară, dispune de peste 160 staţiuni şi localităţi balneoclimatice, cu un potenţial în măsură să asigure tratamente pentru aproape toate maladiile cunoscute. Pe lângă apele minerale şi termale, în ţară există lacuri helioterme sau cu nămol curativ, cunoscute pentru valoarea lor terapeutică, cu aproape 2000 de ani în urmă. Majoritatea staţiunilor balneoclimatice din ţara noastră sunt situate în locuri pitoreşti, permiţând în felul acesta combinarea tratamentului cu o vacanţă plăcută. În privinţa mofetelor şi solfatarelor – cu efecte deosebite în tratamentul afecţiunilor cardiovasculare – România nu are mulţi concurenţi în lume.
Punerea în valoare într-o măsură cât mai mare a acestei oferte constituie una din direcţiile principale ale impunerii ţării noastre în competiţia mondială şi una din căile principale de ridicare a eficienţei activităţii în cadrul turismului naţional şi internaţional.
Pe lângă factorii curativi naturali, staţiunile noastre dispun de o gamă largă de proceduri fizioterapeutice prin amenajarea secţiilor de electroterapie, hidroterapie, pneumoterapie şi cultură fizică medicală, dotată cu aparatură modernă şi deservite de personal calificat.
Bazele unice de tratament existente în staţiunile cu eficienţă recunoscută (Felix, Herculane, Govora, Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata, Covasna, Slănic-Moldova, Sovata, Tuşnad şi Vatra Dornei) au făcut ca staţiunile respective să devină competitive pe plan european. Cu toate acestea, se remarcă faptul că nu toate staţiunile luate în considerare dispun de dotările necesare pentru a se acţiona cu vigoare în direcţia dezvoltării, în fiecare, a turismului internaţional de tratament. Dispun de condiţii bune în acest sens numai staţiunile: Felix, Herculane, Călimăneşti-Căciulata şi Sovata.
În turismul de tratament, motivaţia principală este tratamentul medical. Asigurarea în bune condiţiuni şi la timp a acestuia depinde de personalul medico-sanitar existent la bazele de tratament. Dar nu mai puţină importanţă are buna organizare şi diversificare a celorlalte servicii: cazare, masă, agrement. Îmbunătăţirea continuă a calităţii tuturor serviciilor ce formează produsul turistic balnear trebuie să stea permanent în centrul atenţiei prestatorilor, pentru satisfacerea exigenţelor mereu crescânde ale turiştilor-pacienţi.
Pentru a atrage un număr cât mai mare de turişti la tratament balnear, într-o serie de ţări din Europa s-au luat numeroase măsuri pentru pregătirea corespunzătoare a bazei materiale, asigurarea unei asistenţe medico-sanitare de înaltă calificare şi o deservire turistică de nivel ridicat. Staţiunile balneoclimatice din Europa sunt aşezări dezvoltate cu un grad ridicat de urbanizare (cu drumuri şi trotuare asfaltate, reţea de apă, canalizare, termoficare, energie electrică etc.).
Tipul reprezentativ al pacienţilor din staţiunile balneare europene este cel trimis la tratament prin case de asigurări sociale având un sejur mai îndelungat şi revenind în toate lunile anului. Turismul social este, deci, un stabilizator al eficienţei ocupării locurilor în staţiuni balneare şi se constată că pacientul european, sosit prin case de asigurări sociale, cheltuieşte mai mult decât cel sosit pe cont propriu, având la bază o cură plătită prin asigurări.
În ce priveşte baza materială a staţiunilor noastre balneoclimatice trebuie subliniat faptul că se constată totuşi o importantă rămânere în urmă comparativ cu cele din alte ţări, al căror fond balnear este de multe ori sub nivelul potenţialului nostru. În unele din staţiunile noastre problemele edilitar-gospodăreşti (alimentarea cu apă, electricitate, canalizarea, sistematizarea urbană etc.), nu sunt rezolvate corespunzător, iar amenajările cultural-sportive şi de agrement sunt insuficiente.
Ţinând seama de caracterul deosebit al cererii şi ofertei în domeniul turismului de tratament şi de problemele economico-organizatorice pe care le ridică dezvoltarea acestei forme de turism, în prezent şi în perspectivă, se impune folosirea unor metode de organizare, care să promoveze valorificarea potenţialului nostru turistic balnear pe plan naţional şi internaţional.
CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………..……….. 1
CAPITOLUL I ………………………………………………………………………………… 3
TURISMUL BALNEAR – REFERINŢE TEORETICE ŞI DEZVOLTAREA ACESTUIA 3
1.1. CONCEPTUL DE TURISM BALNEAR………………………………………………………….. 3
1.2. TENDINŢE ÎN EVOLUŢIA TURISMULUI BALNEAR………………………………………… 6
1.3. RELAŢIA TURISM BALNEAR – TURISM DE SĂNĂTATE …………………………………… 15
CAPITOLUL II ………………………………………………………………………………. 21
CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND TURISMUL ÎN
JUDEŢUL VÂLCEA …………………………………………………………………………. 21
2.1. PREZENTARE GEOGRAFICĂ ŞI CĂI DE ACCES ……………………………………………. 21
2.2. CARACTERIZARE ISTORICĂ A JUDEŢULUI VÂLCEA …………………………………….. 25
2.3. POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI ………………………………………………….. 29
2.4. PIAŢA TURISTICĂ VÂLCEANĂ ………………………………………………………………… 33
CAPITOLUL III ……………………………………………………………………………… 38
CARACTERIZAREA TURISMULUI BALNEAR ÎN STAŢIUNEA
BĂILE GOVORA ………………………………………………………………………. ……. 38
3.1. PREZENTAREA ISTORICĂ A STAŢIUNII BĂILE GOVORA ………………………………… 38
3.2. POTENŢIALUL TURISTIC AL STAŢIUNII ……………………………………………………. 45
3.3. OBIECTIVE TURISTICE ÎN STAŢIUNE ŞI ÎMPREJURIMI ………………………………… 52
CAPITOLUL IV ……………………………………………………………………………… 57
S.C. BAILE GOVORA S.A. – O POSIBILITATE DE DEZVOLTARE A
TURISMULUI BALNEAR ÎN STAŢIUNEA BĂILE GOVORA ………………………… 57
4.1. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂŢII …………………………………………… 57
4.2. BAZA TEHNICO- MATERIALĂ ………………………………………………………………… 61
4.3. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE …………………………………………………………. 72
4.4. POSIBILITĂŢI DE SPECIALIZARE TURISTICĂ A OFERTEI STAŢIUNII
BĂILE GOVORA ………………………………………………………………………………………. 76
4.5. PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞI A CELUI TURISTIC …………….…………. 83
CONCLUZII …………………………………………………………………………………. 85
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………….. 87
