Trăsăturile, problemele şi principiile managementului operaţional al producţiei
Managementul operaţional al producţiei are următoarele trăsături:
— scopul realizării programării de ansamblu este: elaborarea de sarcini pe loturi de muncă şi eşalonarea lor în timp. Altfel spus este urmărită o divizare şi o cunoaştere cât mai exactă a sarcinilor pentru a nu exista la un moment dat maşini sau oameni care nu au nici o sarcină programată sau au programate mai multe sarcini decât pot executa;
— este un proces de tip cibernetic deoarece este compus din comenzi care determină acţiuni de execuţie, acţiuni de control etc.;
— se desfăşoară într-un cadrul de planificare a producţiei. Este necesară o organizare cât mai bună pentru a obţine rezultate pozitive;
— realizarea obiectivelor se verifică în programarea de ansamblu. Programele trebuie să fie astfel stabilite încât să fie în concordanţă cu obiectivele pe care firma doreşte să le realizeze în perioadele următoare;
— cadrul fixat de programarea de ansamblu reprezintă condiţii pentru programarea curentă.
Principalele probleme la care managementul operaţional al producţiei trebuie să găsească răspunsuri sunt:
— probleme de afectare sau de repartizare. Vizează modul în care vor fi repartizate sarcinile muncitorilor. Trebuie urmărită echitatea precum şi trăsăturile personale ale muncitorilor. Sarcinile trebuie să fie realizabile şi să poată fi efectuate în perioada de timp desemnată;
— probleme de încărcare. Urmăreşte modul de utilizare a utilajelor şi mai ales a modului în care sunt distribuite operaţiile între maşini de acelaşi tip. Este strâns legată de problema capacităţii de producţie. Astfel trebuiesc calculaţi timpii necesari executării operaţiilor şi comparate cu timpii care reies din programele propuse pentru acele maşini;
— probleme de succesiune. Se referă la modul în care se succed operaţiile. Sarcinile trebuiesc programate astfel încât să se reducă ciclul de fabricaţie prin diminuarea timpilor de aşteptare;
— probleme privind alegerea optimă a produselor. Alegerea trebuie făcută astfel încât să poată fi realizate produsele cu mijloacele fixe de care dispune firma şi să urmărească şi o maximizare a profitului (trebuiesc urmărite produsele la care se pot obţine profituri mai mari pe piaţă).
— probleme complexe privind programarea producţie
Principiile cu care se operează în sistemul managementului operaţional al producţiei sunt:
— principiul transparenţei. Are în vedere permanenta urmărire a evoluţiei pieţei pentru a previziona vânzările posibile pentru perioadele viitoare;
fie astfel stabilite încât să fie în concordanţă cu obiectivele pe care firma doreşte să le realizeze în perioadele următoare;
— cadrul fixat de programarea de ansamblu reprezintă condiţii pentru programarea curentă.
Principalele probleme la care managementul operaţional al producţiei trebuie să găsească răspunsuri sunt:
— probleme de afectare sau de repartizare. Vizează modul în care vor fi repartizate sarcinile muncitorilor. Trebuie urmărită echitatea precum şi trăsăturile personale ale muncitorilor. Sarcinile trebuie să fie realizabile şi să poată fi efectuate în perioada de timp desemnată;
— probleme de încărcare. Urmăreşte modul de utilizare a utilajelor şi mai ales a modului în care sunt distribuite operaţiile între maşini de acelaşi tip. Este strâns legată de problema capacităţii de producţie. Astfel trebuiesc calculaţi timpii necesari executării operaţiilor şi comparate cu timpii care reies din programele propuse pentru acele maşini;
— probleme de succesiune. Se referă la modul în care se succed operaţiile. Sarcinile trebuiesc programate astfel încât să se reducă ciclul de fabricaţie prin diminuarea timpilor de aşteptare;
— probleme privind alegerea optimă a produselor. Alegerea trebuie făcută astfel încât să poată fi realizate produsele cu mijloacele fixe de care dispune firma şi să urmărească şi o maximizare a profitului (trebuiesc urmărite produsele la care se pot obţine profituri mai mari pe piaţă).
— probleme complexe privind programarea producţiei.
Principiile cu care se operează în sistemul managementului operaţional al producţiei sunt:
— principiul transparenţei. Are în vedere permanenta urmărire a evoluţiei pieţei pentru a previziona vânzările posibile pentru perioadele viitoare;
— principiul balanţelor. Întreprinderea trebuie să dispună de resursele (financiare, materiale şi de personal) necesare realizării obiectivelor propuse. O importanţă mare o are modul de enunţare a acestor obiective şi corelarea lor cu strategiile impuse pe termen lung;
— principiul variantelor. Programatorii evaluează mai multe variante de acţiune pentru realizarea obiectivelor de producţie deoarece se poate ajunge în situaţia ca prima variantă să nu poată fi aplicată;
— principiul perspectivei. Este necesară o continuă reprogramare a producţiei datorită modificării în timp a unor parametri (obiective, cerinţele pieţei, etc.).
Funcţiile şi obiectivele managementului operaţional al producţiei
Principalele funcţii sunt:
— funcţia de informare. În cadrul firmei este necesară comunicarea dintre departamentul P.P.U.P. (Pregătire Programare şi Urmărire Producţie) cu celelalte departamente din cadrul firmei. Această necesitate a informării este evidentă dacă se urmăresc componentele managementului operaţional al producţiei: programare, lansare şi urmărire a producţiei. În cadrul programării P.P.U.P. adună informaţii de la celelalte departamente, pe care apoi le prelucrează. În cadrul activităţii de lansare în fabricaţie acest departament transmite documentaţia secţiilor prelucrătoare.
— funcţia de fundamentare a normativelor de programare. Se urmăreşte stabilirea lotului optim (numărul de bucăţii care va fi produs într-un ciclu de fabricaţie), timpul necesar producerii lotului şi stocurile care asigură continuitatea producţiei.
— funcţia de elaborare a programelor operative. Se referă la: ordonanţarea fabricaţiei, determinarea momentului de începere a execuţiei operaţiilor tehnologice, problemele complexe, etc.
— funcţia de coordonare a tuturor verigilor de producţie. Se urmăreşte asigurarea unui echilibru între cantităţile produse pe secţii (în funcţie de capacităţile de producţie pe care le au aceste secţii sarcinile trebuie să fie repartizate echitabil).
— funcţia de urmărire şi reglare operativă a producţiei. Se referă practic la partea de urmărire şi control a managementului operaţional al producţiei. Prin aceasta se urmăreşte corectarea erorilor anterioare şi dacă este necesară executarea unei reprogramări a producţiei.
Obiectivele pe care le urmăreşte managementul operaţional al producţiei sunt:
— îndeplinirea programului de producţie ca volum, structură şi prin respectarea termenelor. Astfel cerinţele stabilite în programe sunt uneori nerespectate şi în acest caz trebuiesc analizate cauzele care au dus la declanşarea acestor erori;
— asigurarea unei ritmicităţi maxime în desfăşurarea procesului de producţie;
— obţinerea unor timpi cât mai mici pentru executarea operaţiilor;
— folosirea deplină şi eficientă a forţei de muncă şi a capacităţii de producţie;
— asigurarea unor cheltuieli de producţie minime şi a unei calităţi superioare a produselor.
Cuprins
CAP. I MANAGEMENTUL OPERAŢIONAL AL PRODUCŢIEI – NOŢIUNI GENERALE, COMPONENTE 5
1.1 MANAGEMENTUL OPERAŢIONAL AL PRODUCŢIEI – COMPONENTĂ A MANAGEMENTULUI ÎNTREPRINDERII 5
1.2. TRĂSĂTURILE, PROBLEMELE ŞI PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI
OPERAŢIONAL AL PRODUCŢIEI 8
1.3. FUNCŢIILE ŞI OBIECTIVELE MANAGEMENTULUI OPERAŢIONAL
AL PRODUCŢIEI 9
1.4. DEPARTAMENTUL PREGĂTIRE PROGRAMARE ŞI URMĂRIRE PRODUCŢIE 10
1.5. PREGĂTIREA PRODUCŢIEI 11
CAP. II PROGRAMAREA PRODUCŢIEI 14
2.1. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI ― COMPONENTĂ
A PLANIFICĂRII OPERAŢIONALE 14
2.2. METODE DE PROGRAMARE A PRODUCŢIEI 17
2.3. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE MASĂ ŞI DE SERIE MARE CU FABRICAŢIA ORGANIZATĂ ÎN FLUX. 21
2.3.1. Programarea producţiei la liniile tehnologice monovalente 22
2.3.2. Programarea producţiei la liniile tehnologice polivalente 22
2.3.3. Programarea producţiei la liniile tehnologice automate 24
2.4. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE SERIE CU FABRICAŢIA
ORGANIZATĂ PE LOTURI 25
2.5. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI INDIVIDUALE CU FABRICAŢIA
ORGANIZATĂ PE COMENZI 28
2.6. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI PRIN METODA M.R.P. 30
CAP. III LANSAREA PRODUCŢIEI 32
3.1. LANSAREA PRODUCŢIEI ― DEFINIŢIE, OBIECTIVE, PRINCIPII 32
3.2. ÎNTOCMIREA DOCUMENTAŢIEI PENTRU LANSAREA ÎN FABRICAŢIE 34
3.3. METODE DE LANSARE ÎN FABRICAŢIE 36
CAP. IV URMĂRIREA ŞI CONTROLUL PRODUCŢIEI 38
4.1 URMĂRIREA ŞI CONTROLUL PRODUCŢIEI – NOŢIUNI GENERALE 38
4.2. METODE DE REALIZARE A URMĂRIRII ŞI CONTROLULUI PRODUCŢIEI 40
4.3. TABLOUL DE BORD AL PRODUCŢIE 44
CAP. V REALIZAREA MANAGEMENTULUI OPERAŢIONAL
AL PRODUCŢIEI ÎN CADRUL S.C. FORTUS S.A. 45
5.1. PREZENTARE GENERALĂ A S.C. FORTUS S.A. 45
5.2 PROCESUL DE PRODUCŢIE 51
5.3. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI ÎN CADRUL S.C. FORTUS S.A. 53
5.4. LANSAREA ÎN FABRICAŢIE ÎN CADRUL S.C. FORTUS S.A. 62
5.5. REALIZAREA URMĂRIRII ŞI CONTROLULUI ÎN CADRUL
S.C. FORTUS S.A. 65
CAP. VI CONCLUZII 68
ANEXE 71
BIBLIOGRAFIE 79
