Rolul jucat de tehnologiile de tipărire în dezvoltarea socio- economică şi culturală a omenirii a fost sesizat de cărturarii vremii şi de cei care au avut preocupări în domeniu, încă de la începuturile apariţiei acestora. Pe la  1893 culegătorul de litere- tipograf GEORGE IONESCU spunea că “Tipografia este ….meşteşugul prin care comunicăm ideile nostre obştei…. este factorul puternic cu ajutorul căruia cultura a pătruns în toate straturile sociale, civilizaţia  modernă  a  înlocuit  ignoranţa  în  care  zăceau  popoarele  vechi.  Ingenioasele invenţiuni, care aduc atâta folos omenirii încă n-ar fi putut vedea lumina, dacă ştiinţa care le-a născut n-ar fi avut şi puternicul concurs al tipografiei...Numai cu ajutorul tiparului ştiinţa a putut atinge culmea la care se află astăzi, mergând tot înainte…“ 

    Tehnologia digitală a jucat rolul cheie în schimbarea infrastructurii industriei de la sfârşitul secolului 20. Introducerea de echipamente digitale în procesele de muncă a modificat natura relaţiilor de producţie, în principal, prin deschiderea de noi oportunităţi pentru relaţiile dintre firme, crearea posibilităţilor de ocupare a forţei de muncă într-o gamă nouă de ramuri industriale, asigurarea posibilităţii de participare a utilizatorilor la   procesul de producţie. 

    Apariţia şi utilizarea calculatoarelor a reprezentat cea mai revoluţionară schimbare tehnologică  în  noua  structură  economică,  a  permis  treptat  industriei  să  înlocuiască infrastructura electromecanică cu cea computerizată. 

Computerizarea şi tehnologiile digitale au crescut potenţialul economiei, au modificat posibilităţile şi starea de ocupare a populaţiei, au încurajat cetăţenii la participare economică şi politică. 

    Tipurile de tehnologii apărute în ultimele două secole au introdus în economie modele organizaţionale destul de diferite. În ultima parte a secolului al XX- lea, digitizarea proceselor industriale şi pătrunderea tehnologiilor digitale în toate domeniile de activitate au restructurat economia transformând-o într-o reţea de servicii distribuite, aparţinând diverselor industrii. Digitizarea a descentralizat procesele creând noi relaţii între firme şi meserii sau profesii şi, prin urmare, structura industrială s-a transformat într-un sistem orizontal de firme şi industrii independente,  specializate.  Firmele  pot  separa  producţia  în  componente  şi  pot  cumpăra materii  prime,  materiale,  subansamble  sau  servicii  de  la  furnizori  specializaţi.  Aceştia realizează produse sau servicii în domenii specifice, într-un mod mult mai eficient. Spre deosebire de producţia analogică în care produsul final depinde de realizarea secvenţială a 

 tuturor operaţiilor de pe flux, producţia digitală permite operaţiilor să fie separate în module 

distincte care pot fi realizate în funcţie de necesităţi şi asamblate la nevoie. 

Dacă se compară perioada tehnologică anterioară cu era digitală, se constată faptul că 

schimbările tehnologice produse în industria tipografică şi publicistică de la sfârşitul secolului 

al  XIX- lea până la sfârşitul secolului al XX-lea au jucat un rol major în restructurarea 

economiei. 

    Modelele organizaţionale impuse de evoluţiile tehnologice şi digitizarea proceselor 

industriale au produs schimbări semnificative în industria tipografică şi publicistică, au sporit 

rolul  acesteia  în  economie  şi  societate.  Accentul  crescând  care  se  pune  pe  circulaţia informaţiilor  între  furnizori,  producători  şi  consumatori  a  fost  accelerat  de  posibilitatea distribuirii  rapide  a  acestora,  prin  computerizare.      Industria  tiopgrafică  şi  publicistică,  ca distribuitor major către public a informaţiilor şi tehnologiile de tipărire, are un rol strategic deoarece asigură transferul tehnologic şi informaţional rapid, cerut de piaţa competitivă de astăzi. 

INTRODUCERE 

Cap. 1 Aspecte comparative a sistemelor de prepress digital………………………007 

1.1 Noţiuni privind procesul tipografic………………………………………………010 

1.2 Tehnologii utilizate în prepresul digital………………………………………….015 

1.3 Noua generaţie tehnologică de echipamente prepress…………………………..022 

1.4 Comparaţie între sistemele moderne de prepres digital…………...……………037 

Cap. 2 Utilizarea managementului de culoare 

în prelucrarea informaţiilor economice……………………………………..040 

2.1 Notiuni de teorie a culorii…………………………………………………………041 

2.2 Sisteme de reprezentare şi măsurare a culorilor…………………………….…..073 

2.3 Reproducerea imaginilor color din domeniul economic………………………..118 

2.4 Sistemul de management al culorii folosit 

în prelucrarea informaţiilor economice………………………………………….119 

Cap. 3 Contribuţii privind prelucrarea informaţiilor economice prin imagini…..155 

3.1 Informaţii economice……………………………………………………………..156 

3.2 Reprezentarea informaţiilor economice…………………………………………160 

3.3 Publicarea informaţiilor economice……………………………………………..165 

3.4 Importanţa culorii şi imaginilor color…………………………………………...168 

în publicarea informaţiilor economice 

Cap. 4 Sistem informatic pentru distribuţia informaţiilor economice reprezentate 

prin imagini color realizate într-un sistem de prepress digital 

cu management de culoare………………………………………………….…180 

4.1 Sistem de prepress digital distribuit cu management de culoare……………... ..181 

4.2 Aplicaţia Imagini On- Line de distribuire a imaginilor color complexe dintr-o 

bază de date…………………………………………………………………….…..182 

4.3 Performanţele sistemului informatic realizat………………………………….…189 

4.4 Originalitatea sistemului informatic realizat…………………………………... ..191 

CONCLUZII 

BIBLIOGRAFIE