Ca modalitate de impunere a voinţei, de manifestare a puterii asupra celor ce trebuiau supuşi şi stăpâniţi a apărut, încă din zorii civilizaţiei omeneşti, conştiinţa "terorii", violenţa utilizată pentru realizarea scopurilor, în special politice, care, odată atinse, conferă putere.
De la mitologia greacă şi până la intrarea termenului "terorism" în Dicţionarul Robert în 1796, fenomenul a fost mereu prezent în polisurile greceşti, în Imperiul Roman, în Orientul Apropiat, în nordul Africii, sub cele mai diverse forme şi cu variate motivaţii, trecerea timpului adăugând rafinament metodelor folosite, constituind grupuri închise a căror "aură" de legendă a fost întreţinută prin crearea unei imagini în care însuşiri precum credinţa şi sacrificiul produc admiraţie şi respect.
Fenomenul a evoluat odată cu creşterea sentimentului religios şi a îmbrăcat forme extreme, precum Masada anului 70 Î. Hr., constituindu-se în "scop în sine" pentru demonstrarea credinţei adevărate. Teroarea mesianică a fost în multe cazuri dublată de "terorismul funcţional", caracteristic unor state războinice care urmăreau să slăbească rezistenţa adversarilor prin recurgerea la teroarea planificată.
Teroarea a fost folosită şi în mod preventiv de către spartani, pentru menţinerea echilibrului de forţe între clasa dominantă şi cea aservită, acest fapt constituind unul dintre fundamentele existenţei statului spartan. Natura relaţiei dintre "teroare" şi "terorism" în antichitate sau feudalism este controversată în mediul istoricilor, dar nu se poate nega faptul că teroarea este cheia care declanşează terorismul. Scopul actului de terorism a fost întotdeauna de descurajare generală şi, bazându-se pe teroare, de a reuşi să impună voinţa unei minorităţi prin victime individuale, a căror sacrificare reprezintă exploatarea conştientă a unui fenomen natural cum este teroarea.
De la "prototerorismul" antichităţii au fost transmise, prin generaţii de căpetenii tribale, şefi de clanuri războinice, satrapi, faraoni sau strategi, "învăţăminte", care au devenit fundamente ale acţiunilor de grup ulterioare, intimidare, ameninţări, acte violente periodice, ce şi-au menţinut eficienţa indiferent de epocă.
În perioada postbelică, urmare a nenumărate cauze de natură socială, naţională, politică, ideologică sau religioasă, terorismul a fost prezent şi, chiar am putea afirma că s-a generalizat.
Unele minorităţi etnice sau religioase au apelat la terorism pentru a-şi rezolva aspiraţiile spre autodeterminare. Menţionăm, în acest sens, cazul bascilor din Spania, al catolicilor din Ulster, al armenilor şi kurzilor din Turcia.
Au apărut diverse grupuri teroriste, care au dorit să impună anumite doctrine politice, cel mai cunoscute fiind Brigăzile Roşii din Italia.
Au existat organizaţii proguvernamentale, care au apelat la acţiuni teroriste pentru a se menţine la putere ca urmare a ameninţărilor apărute din cauza nemulţumirilor maselor populare din unele state dictatoriale sau bazate pe apartheid (Haiti, Chile, Rhodesia, Africa de Sud).
Unele minorităţi naţionale au folosit terorismul în lupta pentru obţinerea de drepturi politice. Semnificativ este cazul sioniştilor din Palestina aflaţi în conflict cu autorităţile britanice din perioada mandatului acestora .
Alte organizaţii teroriste au apărut ca urmare a desprinderii din mişcările populaţiei majoritare constituite ca forme de luptă politică împotriva împărţirii arbitrare a teritoriului acestora (Mozambic, Kenya).
CUPRINS:
INTRODUCERE………………………………………………………... 5
CAPITOLUL 1…………………………………………………………… 8
TERORISMUL–ISTORIE ŞI ACTUALITATE. CONCEPT, FACTORI CARE POTENŢEAZĂ ŞI-L GENEREAZĂ TERORISMUL
1.1. Apariţia si evoluţia terorismului……………………………........... 8
1.1.1. Apariţia terorismului…………………………………….…… 8
1.1.2. Terorismul "clasic"……………………………….……………. 9
1.1.3. Terorismul antebelic şi interbelic………………………………. 11
1.1.4.Terorismul în timpul celui de-al doilea război mondial……… 15
1.1.5. Terorismul în timpul „Războiului Rece”………………………. 16
1.1.6. Elemente actuale privind terorismul internaţional….................. 18
1.1.7. Aspecte privind activităţi teroriste în România………….......... 19
CAPITOLUL 2…………………………………………………………… 23
TERORISMUL: DELIMITĂRI CONCEPTUALE, TIPOLOGIE ŞI FACTORI SPECIFICI
2.1. Terorismul - delimitări conceptuale …………………………........ 23
2.2. Doctrine teroriste - apariţia paradigmei războiului…….……….. 27
a. Paradigma diplomaţiei de constrângere……………………… 28
b. Paradigma războiului………………………………………… 28
c. Paradigma noii lumi…………………………….….………… 30
d. Paradigmele şi NETWAR…………………………………… 31
2.3. Clasificarea actelor de terorism………………………………….... 32
a. După scop…………………………………………………… 32
b. După spaţiu…………………………………………………. 34
c. După cauze………………………………….………………. 38
d. După modalităţile de executare a acţiunilor teroriste……….. 39
2.4. Factori care potenţează şi generează terorismul
Motivaţii şi cauze ale terorismului………………….…………........... 40
2.5. Riscuri şi ameninţări naţionale........................................................ 44
2.5.1. Ameninţări specifice diferitelor domenii ale societăţii româneşti 48
2.5.2.Terorismul factor fundamental de ameninţarea securităţii României ................................................................................. 60
CAPITOLUL 3 …………………………………………………………… 63
FORME ŞI PROCEDEE ALE ACŢIUNILOR TERORISTE POSIBILE ÎN SITUAŢII DE CRIZĂ, DE RĂZBOI ŞI CONTRACARAREA ACESTORA
3.1. Forme şi procedee specifice acţiunilor teroriste…………………. 63
3.2. Forme şi procedee specifice acţiunilor teroriste executate în situaţii de criză ……………………………………………………………… 68
3.3. Forme şi procedee specifice acţiunilor teroriste executate în situaţii de război……………………………………………………………... 70
3.4. Măsuri de contracarare a acţiunilor teroriste ................................ 72
CONCLUZII………………………………………………………………..
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ……………………………………………
ANEXE……………………………………………………………………
1. Principalele grupări teroriste .....................................................................
2. Forţe specializate pentru intervenţie antiteroristă ......................................
3. Modalităţi specifice de executare a intervenţiei .........................................
4. Algoritmul acţiunilor desfăşurate pe timpul pregătirii misiunii .................
5. Dispozitivul de intervenţie (variantă) .......................................................
