Situatia actuala a dezvoltarii urbane
Schimbarile economice, politice si sociale intervenite la inceputul anilor ’90 au determinat modificarea pozitiva a conditiilor cadru ale dezvoltarii urbane in Sibiu.
• Astfel dupa decenii de neglijare, treptat s-a accordat o atentie crescanda centrului istoric recunoscandu-se pe drept insemnatatea sa: importanta mostenirii istorice a fost recunoscuta de catre factorii politici si de catre public, prin repunerea orasului vechi în adevarata valore, atât din punctul de vedere al spatiului locativ cât si ca centru de comert si productie mestesugareasca.
• Fondarea sau refondarea institutiilor academice si religioase, filialelor universitatilor, facultatilor particulare ca si institutiilor de perfectionare si specializare profesionala au dat orasului noi impulsuri ca lacas de cultura.
• Investitiile straine ca si multiplele cooperari între parteneri straini si români au condus la lansarea de noi activitati economice, în special în domeniul industriei textile, industriei mobilei si a pieselor de automobil.
• Prin reintroducerea autonomiei locale si printr-o cuprinzatoare reforma administrativa au fost create premise importante în libera initiativa urbana pentru dezvoltarea potentialului economic ca si pentru îmbunatatirea infastructurii tehnice si sociale. Schimbarea politica si economica a presupus însa si multe greutati.
• Pozitie geograficã favorabilã: Sibiul este situat în centrul României si totodatã în centrul Europei de SE.
• Retea rutierã si feroviarã bine dezvoltatã, Sibiul fiind situat de-a lungul rutei Viena - Budapesta - Arad - Bucuresti - Sofia - Istanbul, dispunând de bune legãturi feroviare cãtre toate marile orase europene.
• Existenta unui aeroport international, cu legãturi aeriene zilnice pe ruta Sibiu - München - Sibiu precum si cu legaturi aeriene spre Italia.
• Retea de telecomunicatii bine dezvoltatã, aflatã în expansiune (inclusiv telefonie mobilã si acces Internet).
• Preturi reduse la utilitãti : apã de calitate foarte bunã (00.9 Euro/mc), energie electricã (0.05 Euro/KWh).
• Sunt disponibile suprafeþe de teren propice dezvoltãrii industriale (acces, curent electric, apa, etc.). Terenurile în zonele industriale pot fi achiziþionate la preturi foarte convenabile.
• Prezenta unor ramuri industriale cu o veche traditie: industrie textilã, alimentarã, pielãrie si incãltãminte, ind. constructoare de masini (25 % din industrie este încã în posesia statului si este în curs de privatizare).
• Sibiul este situat mijlocul unei zone turistice de mare atractie (drumetii în apropiatii munti ai Cibinului, practicarea sporturilor de iarnã în stattiunea Pãltinis - 1450 m altitudine, bãile Ocna Sibiului, Mãrginimea Sibiului, etc.), fiind el însusi unul dintre cele mai atractive orase din aceasta parte a Europei
• Fortã de munca bine pregatitã (peste 12% au studii superioare, Sibiul fiind un centru universitar important) si relativ tânãrã (doar 25% din populaþia municipiului depãºind varsta de 50 ani).
• Administratie localã deschisã si receptivã.
• Sibiul este gazda mai multor institutii naþionale si internaþionale cum sunt: Consulatul Genaral al Germaniei în România, Mitropolia Bisericii Ortodoxe din Transilvania, Consistoriul superior al Bisericii Evanghelice din România, Forumul German din România, si altele
• Sibiul are o vastã traditie europeanã, numele orasului fiind un garant pentru culturã si educatie. Cetãtenii orasului sunt toleranti si prietenosi, iar ospitalitatea sibienilor este renumitã.
. Cele mai importante probleme identificate in Sibiu sunt urmatoarele :
• Închiderea unor importante sectoare de productie din marile întreprinderi, în unele cazuri închiderea completa a acestora, datorita restructurarii, în vederea trecerii la economia de piata, au produs un recul dramatic în productie si economie, având drept consecinta reducerea masiva a locurilor de munca si scaderea corespunzatoare a veniturilor populatiei, care nu au putut fi pâna acum ajustate.
• Un deficit de locuinte la fel de mare ca si înainte, din cauza faptului ca din anul 1980 nu s-au mai construit locuinte noi si de asemenea starea de întretinere a locuintelor a fost puternic neglijata. Prin stabilirea la Sibiu, în decursul anilor '90, a populatiei din alte parti ale tarii, nevoia de locuinte s-a acutizat.
• Privatizarea celei mai mari parti a locuintelor de stat a condus la împroprietaririe unei mari parti a populatiei, noii proprietari având venituri mici si lipsindu-le capitalul propriu, nefiind în stare sa-si întretina corespunzator locuintele dobândite. Investitiile în întretinerea si modernizarea cladirilor sunt afectate si de structura mixta a proprietatii, structura care a luat nastere în decursul privatizarii locuintelor.
• O întretinere neglijata decenii la rând si investitii foarte restrânse în infrastructura tehnica, îndeosebi în privinta retelelor de apa si canalizare, atât din centrul istoric cât si la nivelul întregului oras sunt caracterizate de pierderi mari si necesita, în cea mai mare parte, lucrari de reabilitare sau înnoire.
• Un sistem deficitar de legatura al orasului cu exteriorul: în ciuda aeroportului international, între timp cu legaturi zilnice spre München, la Sibiu este greu de ajuns din marile centre europene si internationale; insuficienta soselelor, a cailor ferate si a legaturilor aeriene afecteaza traficul crescând de marfuri, în special cu tarile Uniunii Europene, etc.
• Multiple probleme de trafic în oras: cresterea traficului individual concomitent cu criza transportului în comun; îngreunarea crescânda a traficului, în special în centrul istoric, încarcarea celorlalte zone ale orasului prin traversarea orasului de catre traficul greu (camioane), etc.
La nivelul municiului se pot evidentia urmatoarele provocari pentru viitor demne de luat in calcul in faza de dezvolatare a unei strategii complete in directia dezvoltarii urbane.Astfel pentru eficientizarea transformarilor economice si sociale si pentru mobilizarea potentialului orasului este indicat a se avea in vedere ::
• Mobilizarea în privinta implicarii personale, a liberei initiative si a investitiilor proprietarilor si chiriasilor pentru pastrarea si modernizarea locuintelor existente. Pentru reducerea înaltului deficit al spatiului locativ este necesara, în continuare, crearea conditiilor cadru si impulsionarea investitiilor particulare în constructia de noi locuinte.
• Reabilitarea si innoirea cuprinzatoare a infrastructurii tehnice. Sunt necesare pe mai departe mari eforturi pentru îmbunatatirea capacitatii si rentabilitatii furnizorilor de utilitati si salubrizare.
• Îmbunatatirea calitatii si atractivitatii vietii prin masuri pentru spatiul public, cum ar fi amenajarea strazilor si pietelor, amenajarea spatiilor verzi si a parcurilor sau întretinerea cladirilor publice reprezentative.
• În domeniul traficului trebuie concretizate în special obiectivele privind îmbunatatirea legaturilor în cadrul retelei de trafic interregionale si europene, trasarea unor rute noi a traficului interregional, o continuare a reducerii traficului în centrul istoric, ca si îmbunatatirea ofertei transportului în comun.
• Dezvoltarea si îmbunatatirea ofertei turistice si a prezentarii orasului si chiar a întregii regiuni transilvane, pentru a-i spori posibilitatea de concurare cu orase sau regiuni turistice asemanatoare europene.
• Promovarea mestesugurilor si a micilor întreprinderi, în scopul crearii de noi locuri de munca si împiedicarii pierderii mestesugurilor traditionale, în special în domeniul constructiilor.
• Crearea conditiilor cadru potrivite pentru investitiile particulare în comert, productie mestesugareasca si industrie, mai ales identificarea unor zone industriale si de comert cerute pe piata, cu legaturi de trafic functionale si infrastructura tehnica ca si întarirea centrului istoric prin spatii comerciale atractive.
La nivelul intregii regiuni se Strategie integrata pentru centrul istoric, oras si regiune
Esenta programului urban de actiune consta în masurile si procedeele pe care trebuie sa se sprijine procesul de reabilitare si înnoire a centrului istoric. În unele sectoare, îndeosebi în domeniul promovarii turismului sunt descrise de asemenea masuri si procedee pe plan interregional dar si regional sau cu raza de actiune în afara granitelor orasului.
Între diferitele planuri de interventie si masuri sectoriale în centrul istoric, pe raza întregului oras si a regiunii exista relatii strânse si interactiuni. Promovarea si utilizarea efectelor sinergice posibile constituie parte integranta importanta dintr-un concept strategic pentru viitoarea dezvoltare urbana:
• Promovarea constructiei de noi locuinte, a reamenajarii celor existente si reducerea deficitului spatiului locativ în întregul oras pot face posibila reducerea densitatii populatiei în centrul istoric si o data cu aceasta sa contribuie la degrevarea substantei constructive istorice.
• Pe de alta parte investitiile în reabilitarea si modernizarea locuintelor în centrul istoric pot creste atractivitatea acestuia si astfel poate fi sprijinita dezvoltarea economica a întregului oras.
• Masuri cuprinzatoare de reparatii si înnoire a infrastructurii tehnice în centrul istoric sau în întregul oras sunt, datorita retelelor conectate unele de altele, putin posibile fara luarea în considerare a întregului sistem. Masurile de reparatii si înnoire în retea pot face necesara extinderea lucrarilor si asupra instalatiilor centrale (instalatii de epurare, de apa, etc.).
• Devierea traficului interregional prin constructia unei centuri ocolitoare a orasului sau îmbunatatirea ofertei transportului în comun pot duce la degrevarea de trafic a centrului istoric.
• Reabilitarea si revitalizarea poate face ca centrul istoric sa devina punctul esential, de atractie deosebita, al unei oferte regionale de ansamblu în domeniul turismului. Pe de alta parte, extinderea ofertei turistice în regiunea Transilvaniei poate atrage noi vizitatori si poate face orasul atractiv pentru sejururi prelungite în orice anotimp.
• Noile amplasamente industriale si ale întreprinderilor mestesugaresti creeaza noi locuri de munca si cresc puterea economica a orasului. Veniturile în crestere si investitiile private pot ridica sansele de reabilitare si înnoire a centrului istoric.
• Identificarea si accesul la noi suprafete de productie mestesugareasca la marginea orasului ca puncte de plecare pentru mari întreprinderi de desfacere cu amanuntul sau supermagazine pot periclita pe de alta parte, micile centre de comert cu amanuntul din interiorul orasului.
• Reabilitarea si modernizarea substantei constructive istorice creeaza noi obiective si câmpuri de lucru pentru întreprinderile mestesugaresti si de constructii. Ele ofera, pe de alta parte, firmelor mici posibilitatea unei specializari si acumulari de cunostinte în domeniul cladirilor vechi, respectiv a monumentelor, care pot fi solicitate astfel si în alte zone (de ex. în orasele vecine ).
Cuprins :
Poziţia geografică
Populatia
Economia
ANALIZA SITUATIEI CURENTE IN SIBIU
TURISM
Obiective turistice in Sibiu
A. Servicii si consultanta
B. Hoteluri
C.Gastronomie
ANALIZA SWOT
1. Puncte forte (strenghts)
2. Puncte slabe (weaknesses)
3. Oportunităţi (opportunities)
4. Ameninţări (threats)
CHESTIONAR
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
