Ficatul adultului normal contine o cantitate medie de 220 u.i./g de glanda proaspata. {n sange, concentratia normala a vitaminei A este cuprinsa intre 20 – 80 mg/100 ml.

    Depozitarea sI distributia in organism depinde de urmatorii factori:

1. Factori care tin de organismul respectiv:

• resorbtie, legata de scaderea apetitului, tulburari digestive sI febra;

• cresterea utilizarii legata de febra;

• scaderea puterii de transformare a carotenilor in vitamina A, legat de cantitatea de hormoni tireotropi sI de anumite conditii patologice, cum ar fi nefritele cronice.

• cresterea eliminarii de vitamina A pe cale renala este mai rara

2. Factori in legatura cu alimentatia:

• o dieta cu cantitati mari de grasime mareste depozitul de vitamina;

• vitamina E este un factor care mareste cantitatea de vitamina A, depozitata in ficat sI in alte organe. Aceasta actiune se datoreaza functiei antioxidante a tocoferolului, care are rol de protectie in special la nivelul intestinului.

    Sistemele oxidante din alimente sunt blocate de vitamina E, favorizand astfle resorbtia vitaminei A. vitamina E are actiune oxidanta asupra vitaminei A sI a carotenilor inainte de resorbtie.

Colina: absenta ei determina accelerarea consumului de depozite de vitamina A din ficat.

    III. NECESITA|ILE ORGANISMULUI UMAN {N VITAMINA A

    Aportul zilnic de vitamina A recomandat este de 5000 ui. Coeficientul de utilizare presupune conversia -carotenul in vitamina A. La specia umana, acest coeficient are valoarea de 0,167.

    Ceilalti carotenoizi cu actiune provitaminica au in medie jumatate din actiunea -carotenului.

    Sarcina sI starile patologice, in care absorbtia sI depozitarea in rezerve sunt perturbate, iar utilizarea sI excretia de vitamina A sunt excesive, duc la cresterea nevoilor.

    Daca se administreaza la un lot experimental un regim carential in retinol sI caroten concomitent, nivelul plasmatic va scadea progresiv la mai putin de 10 mg/100 ml la 1 din indivizi.

    Rezerva corporala se reduce in acelasI timp la mai putin de jumatate din valoarea normala.

    O carenta veritabila determina modificari la toti subiectii care participa la experiment: hiperchratoza foliculara, tulburari ale vederii crepusculare sI anomalii ale electroretinogramei.

    Aceste modificari sunt corijate de o suplimentare de 150 mg retinol sI de 300 mg -caroten pe zi.

    1. Efectele carentei de vitamina A

    Carenta endemica rezulta din prezenta in cantitati insuficiente de vitamina A sI provitamina (carotenoizi) in alimentatie sI probabil nu apare niciodata sub forma pura, singura, dar apare in asociatie cu insuficiente ale altor substante nutritive.

    Carenta in vitamina A poate, de asemenea, insoti o malnutritie protein-calorica, sI in acest caz, carenta este determinata de un efect de eliberare hepatica, secundara unor nivele anormale de R.P.B.

{n cele mai multe tari dezvoltate, carenta de vitamina A este aproape intotdeauna consecinta unei malabsorbtii intestinale (sprue), a unei depuneri in rezerve anormale (afectiune hepatica), a unei distructii sI excretii mari de vitamine (afectiune ranala).

{n multe tari subdezvoltate, carenta de vitamina A este cauza principala de cecitate, datorita consumului insuficient de legume verzi, mai ales de catre copii.

    Carenta vitaminei A determina simptome, atat la animale (induse in mod experimental) cat sI la om. Un prim simptom, studiat  experimental la sobolani, este incetarea cresterii (fara a fi insa specific). Un alt simptom specific de avitaminoza A este cheratinizarea epiteliilor: in primul rand la nivelul epidermei sI apoi la nivelul unei mucoase a vaginului, a uterului (colpokeratoza). Cheratinizarea produsa la nivelul conjuctivei sI corneei poate conduce la leziuni grave care sa antreneze chiar pierderea vederii. Asemenea situatii au fost numite xerolftalmie sau cheratomalacie. Xerolftalmia reprezinta cheratinizarea celulelor epiteliale din conjunctiva sI cornee, asociata cu procese infectioase secundare. Ochiul este inflamat si purulent. cand afectiunea progreseaza, se ajunge la cheratomalacie caracterizata prin subtierea corneei, opacitate sI perforarea ei.

    Un alt simptom al deficientei vitaminei A, care nu este in legatura cu cheratinizarea, insa se refera tot la vedere, este hemeralopia. Aceasta consta in scaderea, eventual disparitia acuitatii vizuale la lumina. Legatura dintre deficienta de vitamina A sI hemeralopie este astazi perfect cunoscuta.   

    2. Toxicitatea vitaminei A

    Hipervitaminoza A poate rezulta dintr-o indigestie excesiv accidentala (de exemplu la vanatori sau exploratori – consumatori de ficat de urs polar), sau in capricii alimentare (in general cauzate de parinti care arata prea multa solicitudine) sau ca efect secundar al unui tratament neadecvat. Ea poate fi acuta sau cronica.

    Intoxicatia acuta realizata cu o doza masiva unica determina dureri abdominale, greata, vomismente, cefalee severa, vertiji, apatie, iritabilitate, urmate in zilele urmatoare de descuamare generalizata a epiteliilor, apoi o revenire la normal.

Intoxicatia cronica survine la indivizii care iau doze de 40.000 ui/zi sau mai mult, pe perioade prelungite. Se caracterizeaza prin dureri osoase sI articulare, caderea parului, craparea sI uscarea buzelor, anorexii, hipertensiune intracraniana, scaderea ponderala, hepaomegalie.

Singurul examen de laborator cu valoare de diagnostic este determinarea nivelului seric al vitaminei in principal sub forma de retinil-ester. Circulatia R.P.B. este normala sI excesul de vitamina A circula legat de lipoproteine.

{nsanatosirea este rapida dupa suprimarea vitaminei din regimul alimentar.

    3. Factorii de care depinde necesarul de vitamina A

    A aportul de vitamina A este in functie de anumiti parametri personali:

a) Varsta:

Cantitatea necesara de vitamina A creste proportional cu varsta, fiind mai mare la adulti decat la copii, totusI proportionala cu greutatea. Cantitatea de vitamina A necesara copilului in crestere este de 3 – 6 ori mai mare decat pentru adulti.

Nevoia de vitamina A se simte odata cu viata embrionara, sporeste in timpul vietii fetale sI este mai mare in perioada copilariei, mai ales in perioada de crestere accentuata in inaltime, perioada pubertatii sI adolescentei

Generalitati despre vitamine si clasificare

I. Generalitati despre vitamina A

1. Vitamina A (Retinol)

2. Carotenoizii

3. Legatura dintre carotenoizi sI vitamina A

II. Metabolismul vitaminei A

1. Ciclul metabolic al vitaminei A

2. Resorbtia provitaminei A sI a vitaminei A

3. Distributii in organism a carotenilor sI a retinolului  

III. Necesitatile organismului uman in vitamina A

1. Efectele carentei vitaminei A

2. Toxicitatea vitaminei A

3. Factorii de care depinde necesarul de vitamina A

IV. Relatia vitaminei A cu metabolismele

1. Metabolismul bazal

2. Metabolismul protidic

3. Metabolismul lipidic

4. Metabolismul glucidic

5. Metabolismul mineral

V. Rolul vitaminei A in functiile diferitelor tesuturi, organe sI sisteme

1. Analizatorul visual

2. Tegumente sI tesuturi

3. Mucoasa cavitatii bucale

4. Aparate (digestive, respirator, cardio-vascular, excretor, genital)

5. Sistemul osos, nervos, endocrine

6. Vitamina A sI imunitatea

7. Relatia vitaminei A cu cancerul

I. Studiul starii de nutritie in vitamina A 

1. Examene clinice

2. Examene de laborator

3. Examene speciale

II. Cercetarea propriu-zisa

III. Rezultatele sI interpretarea lor

IV. Discutii sI concluzii

V. Recomandari

BIBLIOGRAFIE