Bucovina este printre cele mai atractive și frecventate zone turistice de pe harta României. Bucovina este cunoscută pentru folclor, costume, mobilier, olărit, tapițerii și covoare. Meșterșugarii continuă tradițiile moștenite din generație în generație. Măști, costume tradiționale, ouă vopsite, obiecte din lemn sculptate, broderii și covoare care sunt încă elemente ale vieții cotidiene.

Moara cu noroc este subiectul acestui referat. Este un mic rezumat al operei scrisa de Ioan Slavici

Cu “Ion” Liviu Rebreanu inaugurează o fază nouă în istoria romanului românesc şi o trecere de la realismul poetic şi liric la realismul epic..

Eseu bine structurat și închegat, care atinge toate caracteristicile operei în cauză, pentru o notă maximă la Bacalaureat.

Eseu bine structurat și închegat, care atinge toate caracteristicile operei în cauză, pentru o notă maximă la Bacalaureat.

Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte tabloul complex al experinţelor moderne din romanul nostru interbelic. O prezentare a acestor experienţe înseamnă însă, o parcurgere aproape integrală a materiei epice din această perioadă, romanul având o evoluţie prin revoluţie. Am considerat necesar un capitol de deschidere care să arate orientările epicului de până la 1918 pentru o mai facilă comparare a structurilor româneşti interbelice cu cele deja existente în literatura noastră de până atunci.

„… pentru ţăranul nostru pământul nu e un obiect de exploatare, ci o fiinţă vie, faţă de care se nutreşte un sentiment straniu de adoraţie şi de teamă. El se simte zămislit şi născut din acest pământ ca o plantă fermecată care nu se poate stârpi în vecii vecilor. De aceea pământul este însuşi rostul lui de-a fi. Pământul nostru are un glas pe care ţăranul îl aude şi-l înţelege.” 1 Lovinescu denunţa excesul de literatura rurală, excesul de perspectivă socială, individualismul semănătorist, lipsa de realism. Deşi promovează cu deosebire literatura citadină, subiectivă şi intelectuală ca forme de sincronizare cu metodele vest-europene, salută cu entuziasm apariţia romanului Ion, de Liviu Rebreanu, care, pornind de la o tematică rurală şi socială, depăşeşte decisiv orientările semănătoriste si cele poporaniste.” G.Călinescu spunea că „Liviu Rebreanu este un mare scriitor şi pe drept cuvânt creatorul romanului românesc modern, cu mult asupra a ceea ce epoca lui produsese.2 Romanul lui Liviu Rebreanu reprezintă realizarea integrală a idealului semănătorist. Ceea ce nu au reuşit să dea tendinţă agresivă şi lirismul romantic al acestei şcoli literare, ne-a dat realismul lui Rebreanu : epopeea ţărănimii noastre prinse în celula vieţii unui sat ardelean.

Fără o delimitare rigidă, lipsită de relevanţă pentru istoria literaturii, epoca marilor clasici cuprinde câteva decenii în care s-au format şi au creat cei patru scriitori de excepţie, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ioan Slavici şi Ion Luca Caragiale, perioadă întinsă aproximativ de la 1810 până în primul deceniu al secolului al XX- lea. Termenul de mari clasici, folosit de majoritate istoriilor literare, este o sintagmă precis delimitată din punct de vedere istoric şi ca valoare artistică, cu un conţinut clar, diferit de noţiunile de clasic şi clasicism, în sensul de curent artistic, sau, în cel mai bun caz, apropiat de ele prin inducţie şi contaminare, prin cultul valorii unor opere constituite în modele cu însuşiri artistice universal recunoscute. Epoca marilor clasici reprezintă etapa de maturitate deplină a literaturii române, una dintre cele mai strălucite din întreaga noastră cultură naţională.Terenul pregătit îndelung şi cu eforturi uneori dramatice a făcut posibilă apariţia după 1870 a patru scriitori de excepţie, care prin valoarea creaţiei şi prin repercursiunile asupra întregii mişcări literare ulterioare şi-au depăşit epoca şi au devenit repere de valoare şi de conştiinţă artistică pentru generaţiile care au urmat.

În această lucrare ne propunem să prezentăm o scurtă monografie a lui Ioan Slavici, alcătuită de către marele critic literar George Călinescu în volumul “Istoria literaturii române de la origini până în prezent”.

Caracterizarea personajului Ghita din nuvela ,,Moara cu noroc" a lui Ioan Slavici care creaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator, orice abatere de la principiile etice fiind sanctionate de autor.

Ioan Slavici creaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc, cu un puternic caracter moralizator, orice abatere de la principiile etice fiind sanctionate de autor.