Acestea caracterizeaza raportul numeric in care se gasesc doi indicatori de acelasi fel, apartinand unor grupe ale aceleasi colectivitati statistice sau unor colectivitati statistice de acelasi fel, dar situate in spatii diferite.

In general, ele admit proprietatea de reversibilitate, iar atunci produsul lor este 1.

Marimile relative de intensitate.

Acestea se obtin prin raportarea a doi indicatori absoluti de natura diferita care se afla intr-o relatia de interdependenta.

Este important de mentionat ca marimile relative de intensitate, calculandu-se sub forma de rapoarte cu baze diferite de raportare si avand continut de medie, nu admit operatia de aditiune. Deci, marimea relativa la nivelul ansamblului nu este o suma a marimilor relative partiale de acelasi continut, calculata la nivelul grupelor, ci o medie a acestora si poate fi calculata agregand separat variabilele din numitor si numarator.

    Media aritmetica

Media aritmetica depinde de valorile caracteristicii si de modul de repartitie a frecventelor in cadrul distributiei

    Media patratica

Aceasta medie se foloseste in statistica in situatii speciale si anume cand se acorda importanta termenilor mari ai seriei (in cazul in care acestia predomina, seria fiind asimetrica catre valori mari) sau in cazul in care termenii seriei au valori pozitive si negative 

Cuartilele sunt acele valori ale caracteristicii care impart seria in patru parti egale.Ele se calculeaza prin analogie cu modul de calcul al medianei, dar tinand seama de locul pe care il ocupa cuartila inferioara (Q1) sau superioara (Q3) in serie.

    Media geometrica este denumita si medie de ritm , ea folosindu-se pentru a calcula ritmul mediu de crestere(scadere) a unui fenomen in evolutia lui in timp.Media geometrica se utilieaza cand termenii seriei nu permit o relatie de aditivitate , ci un produs.

    Precizări prealabile. Fiind un titlu de valoare cambia are caracterele care sunt comune titlurilor comerciale de valoare. Pe lângă aceste caractere generale, cambia are şi anumite caractere proprii, care îi configurează specificitatea ca titlu comercial de valoare .

Cambia este un titlu de credit. Cambia a fost considerată ca titlu de credit prin excelenţă şi luată ca model pentru construcţia teoretică a tuturor titlurilor de credit, nu numai pe consideraţia că posedă trăsăturile comune ale acestora, dar şi pentru faptul că le duce la un grad maxim de eficacitate, caracteristicile cambiei fiind în concordanţă perfectă cu funcţiunea ei economică .

Cambia este un înscris care conferă posesorului legitim dreptul de a primi suma de bani menţionată în cuprinsul său. Plata dispusă de trăgător devine exigibilă după scurgerea unui termen de la data emiterii cambiei. Datorită acestui fapt, prin cambie se realizează o operaţie de credit.

Scadenţa este unică pentru toate obligaţiile cambiale rezultate din cambie.

Cambia este un titlu de credit complet. Dreptul şi obligaţia corelativă sunt cele cuprinse în înscris. În lipsa unei menţiuni esenţiale din înscris este exclusă folosirea unor elemente exterioare, chiar dacă în cambii s-ar face trimiterea la ele. Imposibilitatea de a recurge la elementele exterioare pentru a reîntregi cambia este consecinţa formalismului dreptului cambial. Cambia fiind un titlu formal, nu are valoare ca atare, decât dacă este redactată în formele prevăzute de lege şi cuprinde elementele cerute de aceasta.

În dreptul modern acest formalism se explică prin nevoia de a întări creditul, apărând pe creditor şi, mai ales, pe terţii dobânditori de bună-credinţă.

Cambia este un titlu la ordin .  Dreptul cuprins în cambii poate fi exercitat de beneficiar sau de persoana căreia acesta I-a transmis cambia prin gir. Clauza “la ordin” este subînţelesă în orice titlu care cuprinde denumirea de cambie. Deci, emitentul cambiei autorizează pe posesorul ei să o transmită altei persoane oricând doreşte şi la infinit .

Legea admite ca părţile să întrebuinţeze şi celelalte moduri de circulaţie. Cambia poate fi transmisă pe calea dreptului comun a cesiunii de creanţă. Clauza “nu la ordin” sau o alta echivalentă poate fi inserată de trăgător sau emitent.

Cambia este un titlu abstract. Drepturile şi obligaţiile rezultate din cambii există în mod valabil, independent de cauza juridică care le-a generat (raporturile fundamentale) .

Întrucât cambia este un titlu abstract, pentru valorificarea drepturilor şi realizează obligaţiilor cambiale nu trebuie făcută dovada raporturilor fundamentale. Din moment ce a fost emisă, cambia se emancipează total de cauza juridică din care s-a născut. În consecinţă drepturile şi obligaţiile cambiale sunt analizate în sine, fără vreo referire la raporturile fundamentale      

Cambia are ca obiect plata unei sume de bani. Dispoziţia trăgătorului dată trasului priveşte plata unei sume de bani. Deci, obligaţia cambială poate avea ca obiect numai plata unei sume de bani, cu excluderea oricărei alte prestaţii.

De remarcat că toate obligaţiile cambiale vor avea ca obiect plata aceleiaşi sume de bani, pe care trăgătorul a menţionat-o în cambie.

Cambia creează obligaţii autonome. Toate obligaţiile care se nasc din cambie au o existenţă juridică de sine-stătătoare. Fiecare semnătură pusă pe titlu creează un raport juridic distinct cu regim propriu. În consecinţă, viciile sau lipsurile unui raport juridic nu afectează valabilitatea celorlalte raporturi juridice.     

Astfel, dacă beneficiarul transmite cambia prin gir, el îşi asumă faţă de dobânditor (giratar) o obligaţie valabilă, chiar dacă dreptul său era afectat de vicii.

Tot astfel, dacă o persoană (analist) garantează obligaţia trasului acceptant, obligaţia de garanţie (obligaţie accesorie) este valabilă, chiar dacă obligaţia trasului (obligaţie principală) este anulabilă pentru vicii de consimţământ ori incapacitate.

Trebuie arătat că recunoaşterea valabilităţii obligaţiilor cambiale are ca premisă existenţa unei cambii emise cu respectarea cerinţelor legii.

Cambia creează obligaţii necondiţionate . Obligaţiile cambiale nu pot fi subordonate unei condiţii (eveniment viitor şi nesigur) ori unei contraprestaţii din partea posesorului cambiei. Stipularea unei condiţii are drept consecinţă subminarea siguranţei circulaţiei cambiei întrucât afectează însăşi existenţa obligaţiei cambiale. De aceea, legea prevede nulitatea cambiei, în cazul când ordinul de plată al trasului este condiţionat.

Cambia creează obligaţii solidare. Prin specificul ei, cambia este menită să circule. Deci, prin transmiterea cambiei pe calea girului, obligaţiei iniţiale a trăgătorului privind acceptarea şi plata cambiei de către tras i se adaugă obligaţiile succesive asumate prin semnătură proprie, de fiecare transmiţător (girant) faţă de dobânditor (giratar). Girul realizează nu numai transmiterea cambiei, ci şi garantarea dobânditorilor succesivi ai cambiei. În consecinţă, fiecare semnatar al cambiei se obligă la acceptarea şi plata cambiei la scadenţă. Obligaţiile cambiale născute din semnarea cambiei sunt solidare. Aceasta înseamnă că la scadenţă, ultimul posesor al cambiei va putea cere plata sumei de bani prevăzută în cambie de la oricare dintre semnatarii cambiei, fără a exista o ordine prestabilită.

Concluzii. Prin prisma celor expuse, putem defini cambia ca fiind un titlu de credit la ordin, complet şi formal, care cuprinde o obligaţie abstractă şi necondiţionată de natură comercială şi autonomă de plată a unei sume de bani şi ai cărei semnatari sunt ţinuţi solidar pentru executarea obligaţiei . 

Capitolul I : Consideraţii generale asupra cambiei.

1. Noţiunea cambiei.

2. Caracterele specifice ale cambiei.

3. Funcţiile cambiei.

4. Evoluţia legislaţiei cambiale.

Capitolul II : Emiterea cambiei.

1. Condiţiile de formă cerute pentru valabilitatea cambiei.

2. Condiţiile de fond ale cambiei.

3. Reprezentarea în materie cambială.

4. Cambii defectuoase ; Falsul.

5. Cambia în alb.

6. Duplicate şi copii.

7. Amortizarea.

Capitolul III : Acceptarea şi garantarea cambiei.

1. Acceptarea cambiei

1.1. Rolul acceptării cambiei.

1.2. Prezentarea cambiei pentru acceptare.

1.3. Condiţiile acceptării cambiei.

1.4. Efectele acceptării.

1.5. Revocarea acceptării.

1.6. Refuzul de a accepta cambia.

1.7. Acceptarea extraordinară a cambiei.

2.Garantarea cambiei – Avalul.

2.1. Definiţia avalului.

2.2. Condiţiile de valabilitate ale avalului.

2.3.Efectele avalului.

Capitolul IV : Transmiterea cambiei .

1. Girul – mod natural şi tipic de circulaţie a cambiei.

2. Condiţiile de valabilitate ale girului.

3. Efectele girului.

4. Giruri improprii.

5. Scontarea, rescontarea, forfetarea.

Capitolul V : Plata şi consecinţele neplăţii cambiei.

1. Reguli generale privind plata cambiei.

2. Reguli speciale privind plata prin intervenţie.

3. Mijloacele de valorificare ale drepturilor cambiale.

4. Regresul.

5. Executarea cambiei.

6. Excepţiile cambiale.

7. Prescripţia cambiei.

Concluzii.

Bibliografie.