Contabilitatea generală, denumită şi contabilitate financiară, reprezintă ansamblul operaţiunilor de înregistrare a existenţei şi mişcării elementelor patrimoniale ale unei întreprinderi, pe baza regulilor şi normelor speciale.
Obiectul contabilităţii financiare curente este reflectarea stării patrimoniului economic la un moment dat, urmărirea şi înregistrarea cronologică şi sistematică a fluxurilor interpatrimoniale şi a celor intrapatrimoniale la determinarea rezultatelor economico-financiare într-o perioadă de timp dată, de regulă un exerciţiu financiar.
Principala sursă folosită în procesul de management este informaţia economică care permite examinarea critică a modului de utilizare a resurselor materiale, umane şi naturale, în vederea luării deciziilor care se impun.
Valorificarea optimă a informaţiilor economice este posibilă numai în cadrul sistemelor informaţionale ale firmelor a căror funcţie de bază (indiferent de gradul lor de complexitate şi de automatizare), este de a vehicula o cantitate raţională de informaţii,
pe baza cărora să se ia decizii economice bine argumentate pe toate treptele organizatorice. Principala sursă de date a sistemului informaţional economic al firmei şi totodată, una dintre componentele de bază ale acestuia, este contabilitatea.1
Practica contabilă este o activitate desfăşurată în câmpul de acţiune a cel puţin trei protagonişti, în al căror joc de interese apar adesea divergenţe şi contradicţii şi anume:
• managerii firmelor ;
• profesioniştii-contabili, respectiv persoanele însărcinate cu organizarea şi conducerea contabilităţii precum şi cu garantarea credibilităţii informaţiei contabile ;
• utilizatorii informaţiilor furnizate de contabilitate pentru a diagnostica şi lua decizii, cum ar fi: asociaţi, furnizori, clienţi, creditori, salariaţi, organisme fiscale etc.2
Contabilitatea este instrumentul principal de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului şi a rezultatelor obţinute de agenţii economici. Totodată, contabilitatea este principala sursa de date a sistemului informational, economic şi componenta de bază a acestuia.
Deşi s-au făcut numeroase progrese în domeniul sistemul informatizat, economia unei ţări nu se poate lipsi de contabilitate, rămânând pe mai departe cea mai exactă formă de evidenţă. Până în prezent nu s-a găsit şi nu se preconizează în viitorul apropiat găsirea unui alt mijloc de înlocuire a contabilitaţii la nivelul agenţilor economici. Singura care poate să ofere informaţii precise pe care să se sprijine deciziile managerului este contabilitatea. Putem spune că obiectivul fundamental al contabilităţii îl reprezintă furnizarea de informaţii care să ofere o imagine fidelă asupra patrimoniului şi a rezultatelor obţinute.
Dezvoltarea sistemului de contabilitate în România a avut ca obiectiv de bază armonizarea legislaţiei cu directivele europene în domeniu, în vederea îndeplinirii cerinţelor de aderare la Uniunea Europeană, precum şi alinierea la Standardele Internaţionale de globalizare economică si de dezvoltarea pieţei de capital.
În condiţiile dezvoltării economiei şi a pieţei de capital, în funcţie de necesităţile utilizatorilor de informaţii contabile, a avut loc o delimitare între societaţile comerciale tranzacţionabile pe piaţa de capital, companii/societăţi naţionale şi alte persoane juridice de importanţă naţională, faţă de celelalte societăţi comerciale, respective intreprinderile mici şi mijlocii, impunându-se astfel un sistem diferenţiat de raportare a informaţiilor financiare. Acest sistem diferenţiat de raportare a fost prevazut prin Ordonanţa Guvernului nr.61/2001 de modificare şi completare a Legii contabilitaţii nr.82/1991, republicată, aprobată prin Legea nr.310/2001, conform căreia persoanele juridice au fost clasificate în următoarele categorii:
a) persoane juridice care aplică Reglemantările contabile armonizate cu Directiva a IV-a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.94/2001.
b) persone juridice care întocmesc situaţii financiare anuale simplificate şi care începând cu 1 ianuarie 2003, vor aplica reglementările contabile simplificate, armonizate cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.306/2002 ;
c) persoane juridice încadrate prin reglementări speciale în categoria microintreprinderilor, care începând cu 1 ianuarie 2003 vor aplica prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr306./2002, aşa cum rezultă din art.7 al ordinului respectiv.
Ca urmare bilanţul şi contul de profit şi pierdere deşi reprezintă componente commune ale situaţiilor financiare anuale întocmite de toţi agenţii economici, există diferenţe generate de principiile contabile aplicate şi în corelare cu acestea, conţinutul şi complexitatea informaţiilor prezentate este diferită.
Obligativitatea organizării si ţinerii contabilităţii
Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii în conformitate cu prevederile Legii contabilitaţii nr.82/1991, republicată, revine administratorului. În acest scop trebuie să se asigure potrivit legii condiţiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile patrimoniale; organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii; organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi organizarea contabilitaţii de gestiune adaptate la specificul întreprinderii.
Potrivit legii orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate dobândind astfel calitatea unui document justificativ.
Documentele justificative sunt documente primare care probează legal o operaţiune sau o estimare după caz.
Documentele justificative cuprind, de regulă, urmatoarele elemente principale :
a) denumirea documentului;
b) denumirea şi sediul întreprinderii care întocmeşte documentul;
c) numărul şi data întocmirii acestuia;
d) menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii patrimoniale;
e) conţinutul operaţiunii patrimoniale şi dacă este cazul, temeiul legal al efectuării acesteia;
f) datele cantitative şi valorice aferente operaţiunilor efectuate;
g) numele şi prenumele, precum şi semnaturile persoanelor care le-au întocmit vizat şi aprobat, după caz;
h) alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor efectuate;
Aceste documente justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate, se păstrează timp de zece ani în arhiva personală a agentului economic cu începere de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite excepţie fac statele de salarii, care se păstrează 50 de ani. În caz de pierdere, sustragere sau deteriorare a unor documente contabile, se vor lua măsuri de recontituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la constatare. Responsabilitatea pentru reconstituirea documentelor contabile revine administratorului întreprinderii sau altei persoane care are obligaţia să gestioneze patrimonial. Aceste documente reconstituite vor purta menţiunea ”Reconstituit”
Forma de înregistrare contabilă
Forma de înregistrare contabilă poate fi definită ca ansamblul mijloacelor de lucru existente si modalităţilor de utilizare a acestora în contabilitatea curentă a agenţilor economici. Ea asigură înregistrarea justificativă în ordine cronologică-în ordinea documentelor sau a numarului de ordine a acestora şi sistematică-după natura şi felul lor,
privitoare la toate operaţiile economice ale întreprinderi.
O formă de înregistrare contabilă, presupune îmbinarea următoarelor elemente:
- formularistica de lucru utilizată;
- modul de completare a formularisticii de lucru;
- tehnica de lucru utilizată;3
S.C. VIA TERRA SPEDITION SRL foloseşte formă de înregistrare contabilă “maestru-sah”apreciată ca fiind o formă de înregistrare simplă uşor accesibilă contabililor şi economiştilor.
Are o productivitate a muncii redusă deoarece se bazează pe înregistrarea bilaterală în conturi a operaţiilor economice, respective atât în debitul cât şi în creditul conturilor, fiecare având şi conturi corespondente.
Formularistica de lucru utilizată se compune din:
- note de contabilitate ;
- jurnal de inregistrare ;
- registrul jurnal ;
- fişe sintetice şah ;
- fişe de cont analitice ;
- balanţă de verificare ;
- bilanţul contabil ;
- registrul inventar ;
Registrele de contabilitate obligatorii sunt : registrul-jurnal, registrul-inventar, şi cartea mare. Acestea se utilizeaă în strictă concordanţă cu destinaţia acestora şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită, în orice moment, identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate.
Modul culegere si prelucrare a datelor
S.C. VIA TERRA SPEDITION SRL foloseşte tehnica de lucru computerizată.
Legătura între compartimentele societăţii se realizează prin intermediul reţelei de calculatoare .
Serverul permite accesul utilizatorilor prin intermediul unei parole. Compartimentele exploatează aplicaţii specifice activităţii lor, având totodată posibilitatea vizualizării bazei de date a celorlalte compartimente ale societăţii fără a putea însă modifica datele existente.
CUPRINS
CAPITOLUL 1. PREZENTAREA S.C. VIATERRA SPEDITION SRL
1.1. Istoricul şi obiectul de activitate. Modul de organizare şi desfăşurare a activităţii 4
1.2. Structura organizatorică 5
1.3. Modul de organizare a contabilităţii 6
1.3.1. Necesitatea conducerii şi organizării contabilităţii 6
1.3.2. Obligativitatea organizării şi ţinerii contabilităţii 8
1.3.3. Forma de înregistrare contabilă 9
1.3.4. Modul de organizare şi prelucrare a datelor 9
CAPITOLUL 2. SISTEMUL FISCAL ÎN ROMÂNIA
2.1. Rolul şi obiectul fiscalităţii 11
2.2. Structura sistemului fiscal 14
2.2.1. Impozite şi taxe, venituri ale statului 14
2.2.2. Mecanismul fiscal 18
2.2.3. Aparatul fiscal 19
CAPITOLUL 3. IMPOZITUL PE VENIT
3.1. Definiţie şi sfera de cuprindere a impozitului pe venit 23
3.1.1. Impozitul pe veniturile din activităţi independente 23
3.1.2. Impozitul pe veniturile din salarii 25
3.1.3. Impozitul pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor 26
3.1.4. Impozitul pe veniturile din investiţii 27
3.2. Impozitul pe venit la S.C. VIA TERRA SPEDITION SRL 28
3.2.1. Calcularea şi contabilizarea impozitului pe venitul din salarii 29
CAPITOLUL 4. IMPOZITUL PE PROFIT
4.1. Locul şi rolul imozitului pe profit 30
4.1.2. elementele definitorii ale impozitului pe profit 30
4.2. Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale 37
4.3. Determinarea şi contabilizarea impozitului pe profit la
S.C.VIA TERRA SPEDITION SRL 37
CAPITOLUL 5. IMPOZITUL PE VENITUL MICROINTREPRINDERILOR
5.1. Definiţia şi caracteristicile microintreprinderii 40
5.2. Baza impozabilă şi cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor 41
5.3. plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale 41
CAPITOLUL 6. TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ (T.V.A.)
6.1. Definiţia şi sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată 42
6.2. Persoanele impozabile şi activitatea economică 43
6.3. Locul operaţiunilor supuse taxei pe valoarea adăugată 43
6.4. Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată 44
6.5. Baza de impozitare şi cotele de taxă pe valoarea adăugată 45
6.6. Regimul deducerii taxei pe valoarea adăugată 46
6.7. Obligaţiile plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată 46
6.8. Contabilizarea operaţiunilor privind taxa pe valoarea adăugată 48
6.9. Evidenţa contabilă a T.V.A. la S.C. VIA TERRA SPEDITION SRL 49
CAPITOLUL 7. ACCIZELE
7.1. Introducere în problematica accizelor 52
7.2. Sfera de aplicarea accizelor 53
7.3. Obligaţiile plătitorilor de accize 54
CAPITOLUL 8. ALTE IMPOZITE ŞI TAXE
8.1. Impozitul pe clădiri 55
8.1.1. Impozitul pe clădiri la S.C. VIA TERRA SPEDITION SRL 56
8.2. Impozitul pe teren 56
8.3. Taxa asupra mijloacelor de transport 57
8.4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor 58
8.5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate 58
8.6. Înregistrarea contabilă a impozitelor şi taxelor locale 58
CAPITOLUL 9. CONCLUZII ŞI PROPUNERI 59
Anexe 1-5 60
Bibliografie
