Descrierea activitatii a SC. DANUBIANA ROMAN
În prezent, SC DANUBIANA Roman SA opereaza pe o piata concreta localizata sub aspect socio-democrat, descriptibila sub aspect economic şi monetar, intangibila sub aspect cultural, accesibila sub aspect politic şi juridic şi determinata precis în raport cu o anumita intreprindere sau un anumit produs.
Piata zaharului în Romania este în plina constructie ea nu reactioneaza ca o piata normala din cadrul unei economii de piata stabile.Este o “piata de preţ” în care castig de cauza are produsul cu cel mai mic preţ, indiferent de calitate.
Ca şi în cazul Uniunii Europene, şi în Romania este absolute necesara o protectie a pietei zaharului, care din pacate nu este inca realizata.Aproximativ 37% din populatia Romaniei traieste şi lucreaza în sectorul agricol.Se preconizeaza ca 400.000 de cultivatori romani vor obtine un venit substantial constant, iar industria romaneasca a zaharului va folosi 5000 de oameni.
Industria zaharului în Romania a fost privatizata în ultimii ani, astfel 80% din fabricile de zahar sunt detinute de investitori straini, care sunt hotarati sa dezvolte cultura sfeclei de zahar în Romania, cu conditia existentei unei protectii a pietei zaharului. Totodata industria zaharului din Romania isi asuma un risc crescut al ratei schimbului valutar în cazul importurilor necesare acoperirii cerintelor anuale ale pietei.
Din cele 33 de fabrici cate a avut Romania în 1990, în prezent mai lucreaza doar cinci fabrici care rafineaza zahar brut. Necesarul anual de zahar al Romaniei este de 500.000 de tone, iar din sfecla de zahar se obtin numai 10%, ceea ce inseamna ca circa 90% din consum este asigurat din prelucrarea zaharului brut din import şi din importul de zahar rafinat. Pentru ca a existat posibilitatea de a importa zahar brut, fabricile au renuntat sa mai
de zahar a scazut la circa 20kg/locuitor, în timp ce în Anglia a ajuns la 40 kg/locuitor, iar Franta, Grecia, Ungaria, Cehia, Slovacia au un consum de 30-40 kg/locuitor într-unan. În ceea ce priveste fabricile producatoare de zahar, cele care au scapat de faliment au ajuns toate în proprietate private.Din cele 33 de fabrici functionale inainte de 1989, noua au fost privatizate cu ajutorul producatorilor vestici. În momentul de fata Zaharul Romanesc ( creat prin fuziunea Zaharul Buzau cu Beta Tandarei) şi Danubiana Roman sunt detinute de Agrana (Austria) – care are o cota de 30% din piata zaharului din Romania – Zamur Targu Mures – de Merquenterrs (Franta), Zahar Carei şi Zahar Oradea – de Pfeifer&Langen (Germania), Zahar Ludus – de Merquenterrs (Franta). Investitorii au adus tehnologie performanta şi au incercat sa-i invete pe producatori autohtoni sa fie rentabili. Insa în Romania nu exista protectia de care se bucura Uniunea Europeana în fata zaharului de trestie.
Analistii spun ca actualele conditii arata ca piata zaharului nu poate fi considerate o investitie profitabila pentru investitori de portofoliu, presupunand un risc foarte mare din pareta acestora. Pachetele mici nu ar fi profitabile decat, poate pe perioade foarte lungi şi în conditiile în care un investitor strategic s-ar arata interesat sa cumpere actiuni de pe piata pentru a ajunge sa detina controlul intr-o fabrica de zahar. Posibilitatea de a incasa dividende este nula, companiile inregistrand pierderi. Singurele modificari mai probabile care ar putea aparea ar fi doar schimbul de pachete majoritare de actiuni, în cazul în care actionarii majoritari ar fi interesati sa-şi lichideze pozitiile sau ar aparea potentiali investitori.
Localizarea pietelor de desfacerea produselor societăţii DANUBIANA Roman SA sunt: Moldova şi Ardealul, avand drept piata potentiala 100% din piata interna.
Inca din anul 1962 fabrica a inceput sa produca şi sa livreze zahar la export, cu calitatile cerute de diferiti investitori straini, producand din primul an 38.500 tone de zahar apt pentru export, zahar livrat în 11 tari din Europa , Africa şi Asia. Cu toate acestea multe locuri din fabrica nu au putut fi imbunatatite, modificate, mecanizate, motiv pentru care, alaturi de vechea fabrica a fost construita în perioada 1971-1974, o noua fabrica de zahar cu o capacitate de 4000 de tone e zi.Astfel, actuala SC DANUBIANA Roman SA este una dintre cele mai performante fabrici de zahar din Romania.
Avand în vedere ca SC DANUBIANA Roman SA se plaseaza pe piata organizationala, principali clienti sunt:
- persoane fizice (unitati specializate în fabricarea produselor alimentare);
- angrosisti (distributori ce realizeaza vanzarea de marfuri): Metro, Billa.
DANUBIANA este principalul cumpărător al sfeclei de zahar din zona Moldovei.
Consumatorii produselor firmei se impart în consumatori organizationali (Coca-Cola, Knor), şi consumatori individuali, care exista indirect prin intermediul persoanelor juridice, angrosistilor.
Politica de marketing a SC DANUBIANA Roman SA, în ceea ce priveste concurenta , este cea de a oferi pe piata produse care sa intre în concurenta cu producatori renumiti:
• Iacobs,
• Suchard Brasov,
• Excelelent Bucuresti
• alte societati producatoare de zahar cu capital privat care functioneaza pe o piata sigura.
În ceea ce priveste zaharul brut, concurenta este reprezentata de ceilalti producatori de zahar de la Liesti,
• SC Lemarco SA din Galati,
• SC Argirom din Calarasi,
• fabricile de zahar de la Corabia şi Calafat,
• zaharul importat din Republica Moldova produs de Suzucker (companie germana), precum şi indulcitorii de zahar – indulcitori – care au patruns puternic pe piata ( se preconizeaza un succes mai scazut al indulcitorilor avand în vedere comportamentul romanilor bine cimentat de mai bine de 50 de ani – folosirea zaharului în bucatarie indiferent de efectele acestuia).
La zaharul ambalat, concurenta apare chiar din partea ambalatorilor, care cumpara zaharul brut, îl ambaleaza şi îl distribuie pe piata.Din aceasta cauza, pretul zaharului brut este mai mare decat al zaharului ambalat.
CUPRINS
Cap.1. Intruducere
1.1. Prezentarea generala
1.2. Descrierea activitatii curente
Cap.2. Importanta mix-ului de marketing in politica de piata
2.1.Conceptul de mix de marketing
2.2.Alcatuirea mix-ului
Cap.3. Produsul ca element al mix-ului de marketing din cadrul SC.DANUBIANA ROMAN SA
3.1Continutul si rolul politicii de produs din cadrul SC. DANUBIANA ROMAN SA.
Cap.4. Politica de preturi din cadrul SC. DANUBIANA SA
Cap.5. Politica de distributie a SC. DANUBIANA ROMAN SA.
Cap.6. Politica de promovare a SC.DANUBIANA ROMAN SA.
Concluzii
Propuneri
