"Scurt istoric al asigurărilor din România"
Istoria asigurărilor in România, a început sa fie scrisă încă din secolul al IV-lea prin manifestări ale protecţiei pe baze mutuale, ce au apărut in Transilvania, însă progresele semnificative apar începând cu secolul al XIX-lea
Anul 1871 este un an de referinţa pentru asigurările din România, prin faptul că în luna martie, printr-un Înalt Decret Domnesc s-a înfiinţat prima societate de asigurări românească, DACIA, cu un capital social de 3 milioane lei. În anul 1873, a fost creată a doua societate românească de asigurări, ROMANIA, cu un capital social de 2 milioane lei. Aceste societăţi româneşti de asigurări, aveau ca membri fondatori şi ca membri în consiliile de administraţie, personalităţi marcante ale scenei politice, economice şi sociale din acea vreme. În anul 1881, cele doua societăţi româneşti de asigurări au fuzionat şi au creat o singură societate, DACIA – ROMANIA.
Un an mai târziu, s-a înfiinţat societatea NAŢIONALA, care avea un capital social de 3 milioane lei. Urmare a creării acestor societăţi de asigurări si a dezvoltării pieţei locale a asigurărilor, rând pe rând reprezentanţele companiilor străine de asigurări au început să se retragă, cedându-şi portofoliile societăţilor româneşti.
In anul 1897, prin colaborarea cu Banca Marmorosch, a fost întemeiată la Brăila, societatea GENERALA, care era specializată în asigurările pentru transporturi maritime. Compania italiană "Assicurazioni Generali" din Trieste a participat la subscrierea capitalului societăţii GENERALA, ajutând-o pe aceasta să obţină recunoaşterea poliţelor si cedarea în reasigurare pe pieţele internaţionale de asigurări. Ulterior societatea GENERALA şi-a mutat sediul la Bucureşti şi şi-a diversificat portofoliul, inclusiv în domeniul asigurărilor de viaţă. În anul 1935, luând in considerare volumul de prime încasate, GENERALA se situa în fruntea societăţilor de asigurare din România.
In 1923 a luat fiinţa societatea ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ, cu un capital de 4 milioane lei şi care era specializata în asigurări de viaţă fără examinare medicală. Rezultatele din primele de asigurare obţinute de societate, au plasat-o in anul 1937 pe locul şase în cadrul societăţilor din acea perioadă.
Asigurările practicate de societăţile de asigurare până la începutul Primului Război Mondial, erau asigurări de incendiu si asigurări de viata, asigurările de transport (exclusiv cele aferente transporturilor fluviale), iar asigurările împotriva grindinei s-au practicat foarte puţin timp şi la o scara foarte restrânsă.
După Primul Război Mondial, au apărut încă 22 de societăţi de asigurare, dintre care unele erau succesoare ale societăţilor străine de asigurare: STEAUA ROMÂNIEI care a preluat portofoliul lui MUNCHENER, PRIMA ARDELEANĂ care a preluat portofoliul lui ERSTE UNGARISCHE şi ADRIATICA (societate italiană). După anul 1927, Guvernul a autorizat înfiinţarea societăţilor străine în România, printre care şi NORWICH, PHOENIX, STANDARD, SUN.
Izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial şi intrarea României în război, a condus la declinul activităţii de asigurări, astfel societăţile engleze CALEDONIAN - ROMANA, NORWICH UNION F.D. şi SUN INSURANCE LTD şi-au predat portofoliul societăţii VATRA DORNEI şi şi-au încetat activitatea.
După terminarea războiului, în anul 1945, mai funcţionau în România numai 13 societăţi româneşti şi 5 reprezentanţe străine. Printre societăţile româneşti se numărau şi GENERALA, DACIA - ROMÂNIA, ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ, STEAUA ROMÂNEASCĂ. Societăţile romîneşti colaborau cu societăţile cu capital străin, cu filialele sau reprezentanţele pentru România ale societăţilor străine (din Italia, Anglia, Germania).
În anul 1942 odată cu apariţia legii care reorganiza activitatea de asigurare, Casa de Asigurări a Ministerului de Interne (apărută în anul 1915 şi reorganizată în anul 1936) s-a transformat în REGIA AUTONOMĂ A ASIGURĂRILOR DE STAT (R.A.A.S.). Aceasta practica toate categoriile de asigurări şi deţinea monopolul asupra asigurării bunurilor de stat şi comunale.
In urma naţionalizării, în anul 1948, societăţile de asigurare au trecut în proprietatea statului cu toate activele şi pasivele lor, iar instituţiile publice de asigurări au intrat, de asemenea, în noile structuri ale economiei planificate. În aceeaşi perioadă, capitalul sovietic şi-a făcut apariţia în diverse ramuri ale economiei, în domeniul asigurărilor creându-se societatea SOVROM - ASIGURARE.
In anul 1952 s-a creat cu capital integral romanesc, ADMINISTRATIA ASIGURARILOR DE STAT - ADAS, instituţie specializata in activitatea de asigurare, de reasigurare si de comisariat de avarie. ADAS si-a desfăşurat activitatea sub conducerea generala a Ministerului Finanţelor, pe baza unor decrete emise special pentru aceasta.
Odată cu apariţia ADAS, asigurările au devenit monopol de stat, aceasta fiind singura instituţie din România care a practicat activitatea de asigurare/reasigurare. ADAS avea in obiectul de activitate asigurari obligatorii (prin efectul legii) si asigurari facultative.
Asigurările prin efectul legii, practicate de ADAS erau asigurări pentru bunurile care aparţineau cooperativelor agricole de producţie si asociaţiilor intercooperatiste (inclusiv unităţilor economice ale acestora), asigurări pentru bunurile care aparţineau persoanelor fizice, asigurări de călătorie pentru cazurile de accidente, asigurări de răspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.
Asigurările facultative încheiate de ADAS (în lei sau în valută), în completarea celor prin efectul legii, erau asigurări de bunuri pentru riscurile de avarie, distrugere, furt sau altele; asigurări de persoane pentru riscurile de invaliditate, deces, supravieţuire sau altele; asigurări de răspundere civila, pentru riscurile de vătămare corporală sau deces de persoane, avarierea sau distrugerea unor bunuri şi alte pagube pentru care există răspundere potrivit legilor in vigoare la acea data.
Fondurile de care dispunea ADAS erau următoarele: fondul statutar (200 milioane lei), fondul de rezervă, fondul mijloacelor fixe, rezerva de prime pentru asigurările de persoane şi alte fonduri speciale.
Veniturile obţinute de ADAS erau folosite pentru acoperirea pagubelor provocate de calamităţi sau accidente, pentru plata sumelor asigurate pentru asigurările de persoane, pentru acoperirea cheltuielilor în vederea formarii şi administrării fondului de asigurare, pentru constituirea fondurilor de rezervă şi a fondurilor speciale şi pentru dezvoltarea societăţii.
Prin Hotărârea de Guvern nr. 1279 din 8 decembrie 1990 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul asigurărilor, care prevedea că începând cu data de 1 ianuarie 1991, se pot crea societăţi de asigurare ca societăţi comerciale pe acţiuni, ADAS şi-a încetat activitatea. Activul şi pasivul ADAS au fost preluate de către societăţile ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ S.A., ASTRA S.A., si agenţia CAROM S.A., înfiinţate prin prevederile aceleiaşi Hotărâri.
Societatea ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ S.A. a preluat activele şi pasivele aferente asigurărilor facultative de viaţă, asigurărilor obligatorii, asigurărilor facultative de autovehicule şi altor asigurări. ASIGURAREA ROMÂNEASCĂ S.A. a preluat de la ADAS şi bunurile imobile care au fost incluse în capital.
Societatea ASTRA S.A. a preluat activele şi pasivele corespunzătoare societăţilor mixte (cu participarea ADAS) din străinătate.
Cuprins:
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1
ASPECTE GENERALE PRIVIND ASIGURĂRILE DE VIAŢĂ DIN ROMÂNIA
1.1. SCURT ISTORIC AL ASIGURĂRILOR DIN ROMÂNIA 5
1.2. PRINCIPALELE TIPURI DE ASIGURĂRI DE VIAŢĂ 12
1.3. CONDIŢIILE GENERALE ŞI SPECIALE ALE ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ PRACTICATE ÎN ROMÂNIA 20
CAPITOLUL 2
ELEMENTE TEHNICE ALE CONTRACTULUI DE ASIGURARE DE VIAŢĂ
2.1. PERSOANELE CU INTERES ASIGURABIL ÎN CONTRACTUL DE ASIGURARE DE VIAŢĂ 22
2.2. CLAUZE CONTRACTUALE STANDARD ÎN ASIGURĂRILE DE VIAŢĂ 23
2.3. CLAUZE OPŢIONALE ALE CONTRACTULUI DE ASIGURARE DE VIAŢĂ 25
2.4. OPŢIUNI DE PLATĂ A BENEFICIILOR AFERENTE CONTRACTULUI DE ASIGURARE DE VIAŢĂ 29
2.5. RISCURILE PĂRŢILOR ÎNTR-UN CONTRACT DE ASIGURARE DE VIAŢĂ 32
CAPITOLUL 3
CONFIGURAŢIA ACTUALĂ ŞI EVOLUŢIA PIEŢEI ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ DIN ROMÂNIA
3.1. ELEMENTE DEFINITORII ALE PIEŢEI ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ DIN ROMÂNIA 34
3.2. EVOLUŢIA PIEŢEI ROMÂNEŞTI A ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ ÎN PERIOADA 2000-2004 38
3.3. STADIUL ACTUAL AL PIEŢEI ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ DIN ROMÂNIA COMPARATIV CU SITUAŢIA CELORLALTE ŢĂRI DIN CENTRUL ŞI ESTUL EUROPEI 60
CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ: AIG LIFE ASIGURĂRI ROMÂNIA- LEADER PE PIAŢA ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ DIN ROMÂNIA
4.1. AIG ÎN LUME 63
4.2. REZULTATELE FINANCIARE ALE GRUPULUI AIG IN PERIOADA 2000-2004 65
4.3. AIG ÎN ROMÂNIA 72
4.4. PREZENTAREA PRODUSELOR AIG LIFE ROMÂNIA 74
4.4.1. Prezentarea generală a produselor AIG Life România 74
4.4.2. Studiu de caz: Comparaţie între poliţele de tip LIFE+ şi CAPITAL 76
4.4.3. Caracteristicile produsului JUNIOR – studiu de caz 80
4.4.4. Produsul LIFE SUPPORT 82
4.4.5. Produse de tip ”accident & sănătate” 85
4.5. STRATEGIA DE DEZVOLTARE PE TERMEN LUNG - CHEIA SUCCESULUI DE PIAŢĂ AL AIG LIFE ASIGURĂRI ROMÂNIA S.A. 85
CAPITOLUL 5
DIRECŢII SI STRATEGII DE DEZVOLTARE A PIEŢEI ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ DIN ROMÂNIA
5.1. ARMONIZAREA LEGISLAŢIEI ROMÂNE A ASIGURĂRILOR DE VIAŢĂ CU CEA A UNIUNII EUROPENE 92
5.2. BANCASSURANCE-PARTENERIATUL STRATEGIC DINTRE BĂNCI ŞI SOCIETĂŢILE DE ASIGURĂRI DE VIAŢĂ 95
5.2.1. Beneficiile aferente activităţii de bancassurance pentru societăţile de asigurări 97
5.2.2. Produsele bancassurance de pe piaţa financiară românească 98
5.2.3. Dezvoltarea activităţii de bancassurance în ţările CEE 102
CONCLUZII
