Lucrare Comportament Si Conduita

  • Nota 10.00
  • 0 comentarii
  • Publicat pe 19 August 2022

Descriere Lucrare

          În anul 1973 a fost decernat unor savanţi (K. LORENZ, N. TINBERGEN şi K. von FRISCH).
        Premiul NOBEL pentru studiul comportamentelor, animalelor, păsărilor şi insectelor (albinelor) dar, un asemenea   premiu nu a fost cucerit, deocamdată pentru studiul comportamentului uman, deosebit de complex şi care stă sub semnul unei stringente nevoi de a fi cercetat, înţeles şi corect dirijat.
        După cum se ştie, nu există încă o ştiinţă a studiului comportamentului uman, deşi nevoia este unanim resimţită. Disciplinele ştiinţifice care au înregistrat succese notabile în acest domeniu sunt: praxiologia, logica deontică, psihologia. Rezultatele şi eforturile lor se cer conjugate cu cele ale sociologiei, antropologiei, biologiei, etologiei, medicinii, ciberneticii, teoriei sistemelor, filosofiei, eticii etc. Este unanim însă admis faptul că cercetarea comportamentului uman trebuie să pornească de la PERSOANA UMANĂ, ca sistem individual integral. O definim ca sistem pentru că are structură, îi acordăm atributul de individualitate pentru a sublinia ontologic unicitatea ei, iar valoarea de integrală o gândim în sens profund existenţial.

1. REPERE CONCEPTUALE
        Discuţia despre comportament în contextul personalităţii umane, purtată mai cu seamă din perspectiva care ne interesează- aceea de a fi pregătiţi pentru a ne putea autocunoaşte cât, mai ales a cunoaşte pe alţii şi a putea acţiona sau influenţa în consecinţă, este pe cât de utilă pe atât de dificilă.
          Raţiunile unei asemena discuţii cu privire la problema menţionată şi perspectivele amintite pot fi desigur adâncite. Este cert însă un alt fapt civilizaţia contemporană trăieşte un fel de moment socratic- analogia păstrează însă proporţiile faţă de modelul antichităţii- care poate fi exprimat printr-un enunţ nu lipsit de valoare incitantă: necesitatea omului de a se întoarce spre sine însuşi, şi aceasta nu atât în sensul unei preocupări egocentrice, cât al unei cât mai depline realizări şi autorealizări a dimensiunilor şi energiilor fizice, morale şi intelectuale.
       Personalitatea umană, ca realitate umană dintre cele mai complexe, presupune ca necesară o armonizare şi o conjugare atentă a rezultatelor din variate domenii de cercetare: cultură, psihologie, etnologie, antropologie, folclor, cibernetică, filozofie, etică, sociologie şi altele. Pe bună dreptate se vorbea (de ex. LUCIEN SEVE) chiar de necesitatea unei discipline de sine stătătoare numită PERSONOLOGIE (termen introdus de W. STERN, dezvoltat de H. MURRAY) ce are drept câmp de cercetare persoana umană sub toate raporturile sale indiferent de lucruri.
         Reţinem însă faptul că cele mai notabile rezultate în elaborarea unei teorii cu adevărat pertinente sunt de domeniul psihologiei, iar din cadrul ei, apreciem cel mai mult contribuţiile aduse de psihologia socială. Pentru interesul nostru, al câmpului psihologiei educaţiei, contribuţiile se lărgesc atingând zona psihologiei dezvoltării, psihologiei cognitive ş. a.
           
Câteva argumente:
a) În primul rând, personalitatea, în ceea ce are ea mai definitoriu- comunicare    verbală,    comportament    instrumental,    construcţie culturală,   conduită   socio-morală   şi    variabilele   ei   proiectiv-motivaţionale etc.- este principalul sistem de referinţă în analizele cu privire   la   comportamentul   uman,   îndeosebi   din   perspectiva profesiilor ce presupun contacte interumane: educaţie, serviciile publice, diplomaţie, comerţ, sistemul juridic, negocieri, mass media ş.a.
b) Cu privire la organizarea structurală a comportamentului, dar mai ales aspectele lui formaţionale şi operaţionale sunt cele mai fecunde în analizele personalităţii, aceasta fiind expresia sintetică a însăşi ansamblului relaţiilor şi acţiunilor complex sociale. Nu întâmplător psihologia generală, dar şi alte şcoli cum sunt cele de psihologie socială (vezi Şcoala de la CHICAGO) au meritul de a fi dezvăluit corespondenţa   dintre   organizarea   comportamentală   ce   indică personalitatea şi structura comportamentelor sociale.
c) Există o corespondenţă relativă între modelul valoric al unei societăţi şi cel al personalităţii. Rolul esenţial îl joacă relaţiile social-economice şi cultural-educative după cum putem invoca şi unele corespondenţe între mijloacele şi natura relaţiilor de producţie, pe de o parte şi structurile de tip aptitudinal şi capacităţile personalităţii pe de alta, între modelele de acţiune profesională pedagogică şi tipul de personalitate al personalului care lucrează în sfera relaţiilor educaţionale ale unei instituţii de profil. Personalitatea pe care dorim să o formăm şi să o afirmăm în contextul relaţiilor profesionalizate în domeniul educaţionalului nu poate să nu poarte cu sine şi însemnele acestei specificităţi.
         Din punct de vedere metodologic există o perspectiva clară cu privire la geneza socio-culturală a personalităţii în spaţiul educaţional românesc.
          Din punct de vedere al realităţilor concrete, comportamentul şi personalitatea se construiesc permanent. Sistemul referenţial de construcţie biopsihosocial necesită el însuşi unele precizări. Recunoaştem şi întărim ideea că elementele psihosociale şi formative sunt hotărâtoare: personalitatea se modelează pozitiv şi negativ în condiţiile unor plurideterminări sociale pozitive/negative, constructive/deconstructive. Se poate vorbi de faptul că societatea nu apare exterioară personalităţii şi ea însăşi, personalitatea, reprezintă "socialul materializat pe un anumit fond biologic şi prin mecanisme/mijloace psihologice." (P. POPESCU-NEVEANU)
           Ne aflăm însă în faţa unei dinamici de mare complexitate de care va trebui să ţinem seama atunci când vom proceda la o analiză concretă a personalităţii agenţilor educaţionali. Aceasta înseamnă, între altele, să luăm în consideraţie şi relaţiile sociale, dar nu în ultimul rând aspectele biopsihice, relaţiile şi interrelaţiile de grup.
             
General-umanul din personalitate poate fi gândit şi exprimat. Din punct de vedere al specificităţii muncii noastre - sfera educaţionalului se impune luarea în considerare a trei principii:
a) Principiul dialectic al unităţii dintre general, particular şi individual; în structura personalităţii personalului care-şi desfăşoară activitatea în domeniul educaţionalului, fiecare persoană având dincolo de general şi acel ceva unic,     irepetabil;
b) Principiul autodeterminării şi al autodezvoltării, adică tot ceea ce  subiectul materializează şi exteriorizează comportamental sau în conduita nu este univoc determinat. Intervin în mod cert: experienţa, acţiunea şi situaţia concretă, modelul şi gradualitatea intereselor educatorului sau economicului, vocaţia pentru profesie, competenţa formată într-un anumit domeniu. Cu alte cuvinte personalitatea este şi va fi întotdeauna rod al autocreaţiei.
c) Principiul axiologic al personalităţii, conform căruia orice reprezentant al unei instituţii educationale va promova şi respecta o tablă de valori ştiinţific fundamentate.

Dezvoltarea problemei de bază poate debuta cu două întrebări:
-  Ce semnificaţii de bază are şi ce conotaţii asociem conceptului de personalitate şi conduită?
-  Ce semnificaţii şi ce conotaţii asociem conceptului generativ de personalitate?

COMPORTAMENTUL UMAN - sensuri şi semnificaţii
           Ne punem intrebarea, de ce utilizăm doi termeni: comportament si conduită? 
           Ce statut au ei în planul analizei stiintifice de ordin psihologic, pedagogic şi psihopedagogic?
       Să încercăm un prim raspuns apelând la dicţionare. Astfel, COMPORTAMENTUL este definit drept: "totalitatea reacţiilor pe care o fiinţă vie le dă în mod organizat factorilor de mediu, bazate pe o alegere/selecţie dintr-o mulţime de reacţii posibile, alegere finalizată pentru mentinerea în condiţii optime a formei şi reacţiilor fiinţei respective ca tot";  "reactivitatea integrală a ansamblului fiinţei"; "modul concret de interacţiune a sistemului uman cu mediul"; ansamblul reacţiilor adaptative, obiectiv observabile, ale unui subiect"; modul de a fi şi de a acţiona al oamenilor, manifestări obiective ale recţiilor globale". El ar fi studiat de psihologia obiectivă pentru că este o sursă de informaţii directe.
         În ceea ce priveşte CONDUITA (termen introdus de psihologul fransez P. Janet (1859-1947) şi apoi utilizat de H. Pieron; semnificaţia ei este mai complexă decât cea a comportamentului prin conotaţiile de dinamism şi sinergetică între exterioritate şi interioritate.
        Într-o accepţiune mai aproape de încărcătura reală a termenului, conduita înseamnă: "activitatea sau acţiunea sub toate formele lor, intersubiective şi extern-motorii, considerând întotdeauna unitatea dintre psihic şi faptele de comportament"; "modul de a conduce şi de a acţiona mental şi motor al subiectului într-o situaţie dată sau în situaţii tipice"; "ansamblul răspunsurilor semnificative prin care fiinţa vie, integrează tensiunile care-i ameninţa unitatea şi echilibrul într-o situaţie dată." (Lagache). Este vorba deci de o situaţie concretă a unui subiect, implicând motivaţie, scop, mijloace de acţiune de tip operaţional, mental, motor (inteligenţa ca o conduită internă, instrumentală).
           Sintetizând, vom spune că, în timp ce comportamentul cuprinde restrictiv sfera reacţiilor obictive, conduita vizează şi fenomenele interne- subiective şi obictive, reprezentând unitatea dintre faptele psihice şi cele de comportament în planul discuţiei cotidiene, termenului de comportament, adesea subînţelegându-se şi cel de conduită.

2. CARACTERISTICI FUNDAMENTALE ALE COMPORTAMENTULUI- perspectiva proiectului acţional
            Principalele componente structural- dinamice şi acţionale ale oricărui comportament matur socio-cultural sunt:
           2.1  PLANUL sau elementele: scop, strategie, tactică, metodă, procedeu şi regulă; el defineşte legătura reglatorie dintre comportament şi situaţia-stimul inclusiv succesiunea operaţiilor prin care atingem efectul.
           
Două sunt nivelurile acestui plan:
  • Latura molară, - care defineşte strategia generală a comportamentului (rezolutivitate, mod de încadrare în coordonatele spaţio-temporale operaţii nodale, puncte critice de care depinde succesul acţiunii, rezultate anticipate partial ; asigură perspectiva şi finalitatea generală a comportamentului.
  • Latura moleculară care defineşte tactica specifică ce trebuie aplicată în fiecare moment al desfăşurării comportamentului (prezintă detaliat operaţiile, stările de verificare practică a strategiei, determină măsura dificultăţii şi distanţele până la obiectivul fixat).
        Planul poate fi uni- sau multidirecţional (o singură acţiune sau mai multe acţiuni) ; el este deschis schimbărilor, optimizărilor în raport de  noile informatii ;  el poate fi transferat; este instrumental; are caracter combinatoric şi adaptativ.
           Unii autori: Fr. Parrot, profesor la Universitatea? Paris, Marc Richalle, profesor la Universitatea Liege (" Introducere in psihologie. Istoric si metode"  Humanitas, 1995, p. 157) asociază molarul abordării funcţionaliste,  ...? molecularul abordării structuraliste.
           2.2  IMAGINEA- CADRU sau totalitatea reprezentărilor/ imaginilor subiectului cu privire la experienţa sa ca agent al acţiunii, la ambianţa sau contextul în care acţionează, se comportă, se relaţionează.
          Imaginea sau modelul informaţional integrat cuprinde: datele, cunoştinţele, experienţele despre ambianţă şi sine însuşi; determină competenţa subiectului faţă de sarcină; are încărcătură semantică şi pragmatică, conferind valoare instrumentală sistemului de cunoştinţe, precum şi un sistem- optim de indicatori: generalitate, completitudine, comprehensibilitate euristic si automatizare. Imaginea orienteaza decizia.(P. I. Galperin, 1966, M. Golu, 1975, p. 289), fundamentul comparat?? cu derutarea actiunii.
           2.3  EXECUŢIA sau  mecanismele şi instrumentele prin care subiectul transpune în practică elementele planului (are caracter serial, unidirecţional, abstact, este supusă motivării, are efect optim sau nu).                                
            Execuţia implică, două operaţii informaţionale:
 i) alegerea in conformitate  cu logica planului, a schemelor şi                    
 ii) reglarea parametrilor comportamentelor declanşate (intensitate, viteză, ordine, direcţie, durată)      
        2.4 EVALUAREA sau ansamblul de operaţii destinate măsurării valorilor cantitative şi calitative, continue şi discontinue, utilitare sau nu puse în corespondenţă cu modelul intern al subiectului aflat în acţiune. Feedback-ul pozitiv/reglator şi entropie, perturbator şi negativ, intern şi extern, secvenţial şi global, actual şi anticipativ operează în combinaţii multiplicative.
           Perspectiva operaţională asupra comportamentului lămureşte mult mai bine interacţiunile subiectului/agentului cu mediul concret, dinamic. Rezultatul acestei interacţiuni explică diferenţierea şi particularizarea calitativă a tipuriloi de comportament.
          Conform mecanismelor deja examinate, puten fi de acord că în analiza structurii comportamentului uman trebuie pornit de la ideea că el reprezintă o rezultantă integrată multinivelar a două genuri de transformări:
A)  de adaptare la solicitările şi variaţiile mediului (natural şi social)
B) de modelare şi adaptare a condiţiilor mediului la specificul cerinţelor organizării interne şi ale finalităţii proprii.
           
Comportamentul se defineşte astfel prin următoarele faze:
•   existenta unei solicitări sau sarcini de reglare,
•  prezenta  unui   ansamblu   de  procese   de  prelucrare   şi   interpretare   a informaţiei despre caracteristicile sarcinii,
•   fixarea unui obiectiv,
•   alegerea unor mijloace adecvate obiectivului
•   efectuarea unor operaţii de transformare
•   obţinerea'unui rezultat/efect,
•   evaluarea rezultatului, a efectului,
•   posibila autocorectare şi autoreglare.
Descarca lucrare
  • Specificatii Lucrare Comportament Si Conduita :

    • Tema: Comportament Si Conduita
    • Tip de fisier: doc
    • Numar de pagini: 112 pagini
    • Nivel: Facultate
    • Descarcari: 0 descarcari
    • Accesari: 759 accesari
    • Nota: 10.00/10 pe baza a 1 comentarii.
    • Pret: 2 Monede
    • Pret aproximativ in lei: 8 RON (pretul variaza in functie de modalitatea de plata aleasa)
      Disponibilitate: In stoc! Comanda-l acum!
    • Taguri: comportament, psihologie, conduita, varsta,