1.1.2. Niveluri de abordare a personalităţii
Subiectul uman poate fi studiat şi înţeles şi din punct de vedere cognitiv, emoţional, comportamental şi biologic. Astfel, personalitatea poate fi definită ca un pattern cognitiv, comportamental şi bilogic distinct al unei persoane careia îi defineşte stilul personal, îi influenţează interacţiunile cu mediul.
Modelul următor, redă sintetic interacţiunea celor patru nivele.
A) Nivelul cognitiv
Pentru a se adapta la mediu, fiinţa umană şi-a elaborat un sistem de prelucrare a informaţiei. Noi ne construim în mod activ o reprezentare a realităţii - care este diferită de realitatea însăşi - prin selectarea, transformarea, stocarea şi reactualizarea informaţiei. Nivelul cognitiv vizează modalitatea de apărare cu informaţiile şi cunoştinţele dobândite pe parcursul vieţii. Aceste informaţii se referă la convingeri, atitudini, asumpţii, expectanţe - de care dispunem şi care pot fi structurate în mai multe categorii, astfel:
• Informaţii despre sine;
• Informaţii despre ceilalţi;
• Informaţii despre lume,societate;
• Informaţii despre viitor;
• Informaţiile despre înţelegerea modului de funcţionare a psihicului uman-metacogniţiile.
Aceste gânduri, atitudini, convingeri mediază modul în care ne comportăm şi emoţiile pe care le trăim. Mai mult, ele precipită şi conservă anumite stări emoţionale şi compor-tamentale. De asemenea, un comportament (intrarea profesorului în clasă), poate deveni un stimul care declanşează un gând / o cogniţie (“voi fi din nou penalizat”), gând care la rândul lui determină o trăire emoţională (frică, anxietate). Formarea acestor cogniţii, adaptative sau dezaptative, se realizaeză pe parcursul dezvoltării persoanei în urma experienţelor de viaţă şi a contactului cu alte personae - părinţi, profesori, etc.
În general, oamenii au tendinţa să considere gândurile ca fiind o reflectare fidelă a realităţi. Totuşi, de cele mai multe ori, gândurile sunt doar o interpretare a realităţii. De exemplu, în cazul elevului, dacă aceste interpretări se repetă frecvent pot duce la formarea unei stime de sine negative sau la neîncredere, la scăderea performanţelor sociale şi şcolare.
B) Nivelul emoţional
Emoţiile sunt trăiri subiective ce rezultă din acordul sau discrepanţa dintre trebuinţele sau expectanţele unei persoane şi realitate. Ele sunt stări interne caracterizate prin: reacţii fiziologice, gânduri specifice şi expresii comportamentale. Emoţiile sunt asociate cu modificări la nivelul proceselor fiziologice ce au loc în corpul nostru.
Exemplificăm câteva din aceste procese: înroşirea feţei, transpiraţie, modificări ale tensiunii musculare, ale pulsului etc. Nivelul fiziologic este cel care determină intensitatea trăirii emoţionale, în timp ce nivelul cognitiv determină tipul şi calitatea emoţiei. În funcţie de calitatea / tipul emoţiei, vorbim de afectivitate pozitivă şi afectivitate negativă. În funcţie de criteriul stabilităţii în timp a emoţiei deosebim:
1. Emoţia ca stare - generată de un stimul, o situaţie. Toţi avem momente când ne simţim veseli, trişti, în funcţie de evenimentele trăite sau de cele anticipate.
2. Emoţia ca trăsătură - se referă la tendinţa generală de a ne simţi într-un anumit mod sau la
uşurinţa cu care stimuli / situaţiile ne activaeză emoţia.
Afectivitatea negativă este efectul repetitiv al trăirilor emoţionale negative şi se manifestă prin:
• Anxietate : stare de nelinişte sau teamă, ce derivă din anticiparea sau perceperea unor pericole, însoţită de anumite manifestări somatice: palpitaţii, respiraţii rapide, transpiraţii;
• Depresie : evaluare depreciativă de sine, lume şi viitor;
• Iritabilitate : tendinţa de a evalua lumea ca ostilă şi de a reacţiona prin reacţii de frustrare, mânie agresivitate;
• Lipsa de speranţă : percepţia negativă a viitorului;
• Sentiment de neajutorare : lipsa perceperii controlului personal, al eficacităţii personale.
Afectivitatea pozitivă se referă la stările şi trăsăturile emoţionale care induc percepţii pozitive de sine (stima de sine), ale lumii (sentiment de coerenţă, contro-labilitate) şi ale viitorului (optimism).
Un rol esenţial în prevenirea afectivităţii negative îi revine educaţiei afective. Acest concept educaţional este strâns legat de cel de inteligenţă emoţională. Inteligenţa emoţională se referă la abilitatea persoanei de a identifica, exprima şi controla emoţiile. Modelul de mai jos, redă componentele inteligenţei emoţionale.
Miturile emoţiilor :
• Există un mod potrivit pentru a simţi în orice situaţie.
• A-i lăsa pe ceilalţi să-ţi cunoască emoţiile este un semn de vulnerabilitate.
• Emoţiile negative sunt distructive.
• A-ţi exprima emoţiile este un semn de lipsă de control.
• Emoţiile apar fără nici un motiv.
• Unele emoţii sunt stupide şi ridicole.
• Dacă prietenii mei nu aprobă modul meu de a simţi, înseamnă că nu ar trebui să simt astfel.
• Celelalte persoane pot să judece mai bine emoţiile şi sentimentele mele.
• Emoţiile negative trebuie ignorate.
Emoţiile şi mecanismele de apărare
Mecaismele de apărare sunt sratageme ale psihicului uman de a reduce, controla sau tolera disconfortul, tensiunea generată de solicitările interne sau externe, care depăşesc resursele personale, de a le face faţă. Este important ca profesorul consilier să cunoască mecanismele de apărare cele mai frecvent utilizate, deoarece cunoaşterea lor va schimba percepţia, înţelegerea şi interpretarea unor comportamente ale elevilor.
• Intelectulizarea - este mecanismul concretizat prin supra-solicitarea aspectelor cognitive ale unei probleme şi distanţarea (uneori, blocarea) de componentă emoţională. Exprimarea emoţiilor şi conflictelor se face sub forma unor discursuri abstracte. Acest mecanism se poate manifesta prin propensiunea adolescenţilor de a purta discuţii interminabile pe teme de religie, filosofie şi sensul vieţii. În timpul acestor sesiuni, ei de fapt sunt interesaţi de proria identitate, încercând să-şi consolideze sistemul de valori pe baza abilităţii de a opera cu abstracţiuni. Această manifestare e considerată intelectualizare, deoarece în timpul speculaţiilor lor intelectuale, ei caută să rezolve anxietăţile vis-à-vis de persoana lor şi lume.
• Negarea - este mecanismul prin care o persoană nu recunoaşte existenţa unei probleme.
• Regresia - este mecanismul prin care persoana confruntată cu o problemă recurge la “soluţii” speifice unei etape anterioare dezvoltării sale psihice. Este vorba de acele etape în care a avut experienţe de viaţă agreabile şi care i-au conferit satisfacţii mai mari şi securitate.
• Represia - nemanifestarea emoţiilor şi cogniţiilor intolerabile, dureroase prin eliminarea lor din câmpul conştiinţei. Prin mecanismul represiei, sentimentele, amintirile şi impulsurile inacceptabile sau în dezacord cu exigenţele Eu-lui social sunt menţinute în afara câmpului conştiinţei.
• Identificarea - tendinţa de a prelua comportamente ale altor persoane cu scopul de a-ţi creşte valoarea personală.
• Proiecţia - atribuirea altor persoane a unor emoţii, atitudini sau comportamente dezonorante pe care subiectul refuză să le recunoască şi să şi le asume, deşi acestea îi aparţin. Prin mecanismul proiecţiei are loc atribuirea propriilor erori sau probleme, altora.
CUPRINS:
Capitolul 1 :
PREMISE TEORETICE ALE CERCETĂRII
1.1. PERSONALITATEA COPILULUI ŞI ADOLESCENTULUI
1.1.1. Dinamica dezvoltării personalităţii
1.1.2. Niveluri de abordare a personalităţii
1.2. ORIENTAREA PENTRU CARIERĂ
1.2.1. Specificul activităţilor de orientare
1.2.2. Investigarea caracteristicilor personale relevante pentru carieră
1.2.3. Comportamentul explorator
1.2.4.Decizia de carieră
Capitolul 2 :
METODOLOGIA CERCETĂRII
2.1. Obiectivele cercetării
2.2. Ipotezele cercetării
2.3. Prezentarea eşantionului cercetării
2.4. Prezentarea instrumentelor de colectare a datelor
2.4.1. Prezentarea chestionarului C.P.I.
2.4.2. Prezentarea „Inventarului de personalitate F.P.I.”
CAPITOLUL 3 :
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR
3.1. Prezentarea indicilor statistici de start
3.2. Analiza cantitativă şi calitativă a rezultatelor
3.2.1. VERIFICAREA IPOTEZEI NR. 1
3.2.2. VERIFICAREA IPOTEZEI NR. 2
3.2.3. VERIFICAREA IPOTEZEI NR. 3
3.2.4. INTERPRETAREA CALITATIVĂ A REZULTATELOR
Anexe
