Proiectul "Conservarea diversităţii biologice si reconstrucţia biologica a Rezervaţiei Naturale Ceahlău, România" (in continuare numit Faza I) a fost semnat pe 4 iulie 1997 si a început imediat după aceea in judeţul Neamţ, România, sfarsindu-se in ianuarie 2001, cu o campanie şcolara de succes privind protecţia mediului.

    Obiectivul principal al Fazei I a proiectului a fost următorul: Acordarea de ajutor pentru managementul rezervaţiilor naturale romaneşti.

       Obiectivul imediat următor al Fazei I a fost: îmbunătăţirea managementului Rezervaţiei Naturale Ceahlău in favoarea biodiversitatii Rezervaţiei Naturale, si pentru optimizarea potenţialului turistic prin practici suportive de management al mediului si de management economic.

      Motivul pentru care DEPA (Agentia Daneza de Protectie a Mediului ) a asistat Faza I a proiectului a fost acela ca problema mediului si protecţia naturii au devenit din ce in ce mai importante, atât pentru opinia publica romana, cat si pentru partea administrativa. S-a remarcat o motivaţie in creştere pentru a acţiona in aceste câmpuri, dar resursele financiare limitate (din tranziţia economica prezenta) au făcut necesar un sprijin extern, responsabil atât de stabilirea unui cadru care sa acţioneze in aceasta direcţie, cat si de realizarea unui management suportiv a resurselor naturale si de creşterea permeabilităţii publicului fata de problema protecţiei mediului.

         O scurta, dar coprehensiva lista a realizărilor Fazei I a proiectului este disponibila in Anexa 1.

      Datorita rezultatelor si experienţei primului proiect, opinia Consultantului este ca aceasta a doua faza sa fie văzuta ca o continuare logica si necesara a primei faze.

        Având in vedere ca Faza I ar putea fi caracterizata ca o reabilitare bazala a structurilor fizice de pe Ceahlău, alcătuirea unui set principal de informaţii ca si iniţierea unei conduite de îngrijire a vieţii biologice pe Ceahlău, aceasta a realizat intr-adevar o cooperare intre instituţiile guvernamentale si neguvernamentale, ca si intre indivizi. Astfel, proiectul a devenit nu numai un proiect, ci si un proces. A doua faza ar putea fi văzuta ca o continuare a acestui proces, cu scopul de a stabili structuri instituţionale care sa poată asigura îngrijirea rezervaţiei biologice din RNC.

     Consultantul prevede ca (a) acest proces isi va găsi forţa motrice (ex: sa ofere sprijin acestui proces) prin implementarea unui număr definit de activităţi, si (b) activităţile identificate sunt prin ele insele importante pentru asigurarea unui management de îngrijire a RNC, si de asemenea sunt continuări logice ale activităţii implementate de-a lungul Fazei I.

Deoarece Faza I a Proiectului si-a împlinit majoritatea obiectivelor tehnice, implementarea acestei faze a atras atenţia asupra unui număr de particularităţi care au fost depreciate ca valoare in dezvoltarea Parcului National Ceahlău, ca loc de protejare a naturii si de recreere publica. Prima dintre aceste particularităţi este capacitatea si responsabilitatea de a conduce.. Derularea Fazei I a fost oarecum limitata de lipsa de experienţa in cooperarea dintre instituţii la nivel managerial.

Experimentarea Fazei I a întâmpinat de asemenea dificultăţi legate de serviciile si facilităţile Parcului, si de participarea publica la acestea. Este necesar ca actualul Serviciu de Salvare Montana (SSM) sa se asigure ca are capacitatea sa conducă si sa menţină facilităţile RNC. Este necesar ca SSM sa se autogospodareasca din punct de vedere financiar. Locurile reabilitate in Faza I trebuie menţinute, iar viitoarele locuri din parc trebuie refăcute pentru a micşora presiunea dinspre turişti si vizitatori.

       Adăposturile pentru animale întâmpina probleme importante in aprovizionarea cu hrana pentru lunile friguroase ianuarie si februarie. Din aceasta cauza, animalele vor caută hrana in afara parcului, ceea ce reprezintă un pericol pentru satele învecinate. Prin urmare, animalele sunt in pericol de a fi impuscate, după cum s-a întâmplat si iarna trecuta cu doi lupi. Deoarece sunt anumite specii slab reprezentate (urs, lup, porc mistreţ, si faimoasa capra neagra pe cale de dispariţie), Proiectul prevede nevoia de a asigura o suplimentare cu provizii de hrana pentru animale pe timpul iernii.

      Faza I a întrevăzut anumite particularităţi ale RNC. Datorita acestui lucru, este nevoie ca pe viitor sa se realizeze publicitate si materiale informative speciale legate de speologia si geologia unica a Parcului.

        Mai mult, datorita creşterii calităţii facilitaţilor turistice din RNC (realizata in Faza I), este necesar sa se pregătească si sa se implementeze un plan turistic naţional (local) si internaţional comprehensiv pentru RNC.

      O alta arie a proiectului a fost identificata ca fiind problema tot mai mare a insectelor parazite ("mustile negre" in romana), care a obligat Romsilva sa defrişeze multe regiuni din RNC. Bioindustria romaneasca in cooperare cu Universitatea Iaşi a realizat cu succes măsurători biologice pentru a opri sau reduce extinderea paraziţilor. Ar fi potrivit si natural pentru Proiect sa susţină impreuna cu părţile sus-mentionate acesta munca in RNC.

       In final, este nevoie ca grija, participarea si responsabilitatea pentru RNC sa fie realizate practic, in acord cu Convenţia Aarhus (Capitolul 1.3 Cadrul legal).

     Urmând campaniile iniţiale de conştientizare de pe parcursul Fazei I, ar trebui pregătita si implementata o campanie vasta de conştientizare privind mediul, care sa se desfăşoare in scoli si universităţi. Necesităţile expuse mai sus întrevăd o a doua faza de susţinere a RNC. Principalul punct este văzut ca fiind dezvoltarea unui management efectiv Ia nivelurile executiv si consultativ, care sa permită punerea in practica a celor declarate de Convenţia Aarhus.

     In continuare sunt prezentate doua cai de punere in practica a strategiei proiectului. O posibilitate ar fi aceea de a incerca sa se aplice simultan Convenţia Aarhus in toate laturile ce interesează mediul in România. A doua, cea invocata aici. este sa se aplice Convenţia in totalitate intr-o zona pilot cu semnificaţie speciala si care are o intindere buna pentru dezvoltarea participării publice. RNC este potrivita pentru ambele opţiuni. Urmând proiectul, exemplul organizării si practicii conducerii care a fost dezvoltat in RNC va fi dat institutiior si publicului si in alte zone cu interes pentru mediu din România.

Teoretic, un proiect poate fi propus exclusiv doar pentru imbunatatirea managementului executiv si consultativ al RNC. Totuşi, acest punct nu este considerat ca fiind optim in acest caz. In primul rând, nu s-ar fi menţionat problemele tehnice care necesita atenţia (descrise mai sus), daca RNC n-ar trebui dezvoltata maximal. In al doilea rând, se considera ca trainingurile in management din interiorul proiectului nu si-ar atinge scopul daca proiectul n-ar conţine arii in care noile ablilitati de a conduce nu ar putea fi puse in practica.

    De aceea Proiectul propune ca punct principal dezvoltarea unor practici si sisteme de a conduce (incluzând si managementul financiar), care sa răspundă la, si sa incorporeze masuri mai bune pentru participarea si responsabilizarea populaţiei. In continuare, include planificarea si implementarea unor servicii necesare in noile structuri manageriale. Cu alte cuvinte, Proiectul cuprinde atât stabilirea, cat si implementarea unui management imbunatatit, pentru a oferi RNC toate facilităţile de care are nevoie.

        Rezervaţia Naturala Ceahlău a fost stabilita de Consiliul Judeţean Neamţ prin decizia nr. 15 din 24 decembrie 1994, ca urmare a Ordinului nr. 7 din ianuarie 1990 de la Ministerul Apelor, Pădurilor si Protecţiei Mediului. Ordinul nr. 7 specifica ariile protejate din România, incluzând si Rezervaţia Naturala Ceahlău. Rezervaţia Naturala Ceahlău acoperă mai mult de 20000 ha din Carpatii Orientali. In interiorul acestei arii, 6000 ha au fost numite ca fiind strict protejate, inclusiv o rezervaţie forestiera anterioara care se numeşte Poliţa cu Crini. Trăsătura principala a Rezervaţiei este Muntele Ceahlău (1904 m), care a fost subiectul a numeroase creaţii populare, si care continua sa aibă semnificaţie religioasa. Masivul Ceahlău oferă o varietate intinsa de condiţii climatice, iar aria conţine flora si fauna de o mare varietate si de o bogata biodiversitate.

      O mare parte din Rezervaţia Naturala este acoperita de copaci: pin (24%), fag (28%) si brad (45%). Bogăţia remarcabila a florei este confirmata de faptul ca au fost identificate aproximativ 2800 de specii de plante in Rezervaţie. Aceasta reprezintă aproape un sfert din speciile de flora din România. Dintre cele 17 specii de plante decretate "monumente ale naturii", 9 pot fi găsite in Masivul Ceahlău. Rezervaţia Naturala are 8 specii locale de flora pentru Carpatii Orientali si 3 specii  locale pentru Masivul Ceahlău.

      Aceasta mare diversitate florala reprezintă un bun important pentru tara care marchează importanta Rezervaţiei Naturale. O atenţie speciala ar trebui acordata ariei alpine a Masivului Ceahlău. Vegetaţia naturala din aceasta arie este ienuparul (Juniperus commune si Juniperus nana sibirica), jneapanul (Pinus mugo), buruiana (Ericaceae), muşchiul, tufele mici si alte plante ierboase care protejează solul si au o importanta deosebita pentru sistemul hidrologic. Acum 35 de ani s-a realizat o defrişare excesiva a ienuparului, in scopul creşterii suprafeţelor cu păşuni. Apoi, mai târziu, in anii 1990, au fost găsiţi turişti care tăiau vegetaţia. In ambele  cazuri a fost ignorata importanta vegetaţiei in menţinerea eco-sistemului. Consecinţele au fost secarea izvoarelor naturale si eroziunea solului, cu efecte ecologice devastatoare. Proiectul care s-a adresat acestor probleme a oprit cu succes daunele.

      Faza I a imbunatatit considerabil structurile fizice existente si a construit noi srtucturi pentru turiştii si toţi cei care beneficiază de RNC. Totuşi, aceste masuri au adus o noua presiune pământului. Aceasta trebuie menţionata, pentru a se asigura îngrijirea ecologica a RNC.

        Pe lângă marea diversitate florala, aceasta arie are o considerabila diversitate a faunei, care include ursul brun, lupul, rasul, pisica sălbatica si capra neagra.

      Consiliul Judeţean Neamţ a delegat Salvamont-ului (Serviciul/ Corpul de Salvare Montana = SSM/CSM) autoritatea de a controla si monitoriza respectarea de către turişti a regulilor si reglementarilor legate de Muntele Ceahlău. Sectorul Silvic Piatra Neamţ a dat o delegaţie similara Salvamont-ului, legata de vizitatorii ariei, care era de competenata Sectorlui Silvic Piatra Neamţ. Astfel, din ambele unghiuri Salvamont are autoritatea de a obliga si de a sancţiona. Totuşi, amenzile in general sunt foarte mici, iar sancţionarea fizica este dificila, fiind împiedicata de lipsa facilitaţilor de transport si de numărul mic de personal.

        Indatoririle Salvamont sunt stipulate in Decizia Consiliului Judeţean Neamţ nr. 457/ 20.10.2000.

      In 25 iunie 1998 România a semnat Convenţia Aarhus, la Aarhus, Danemarca, iar prin Legea nr. 86/10 mai 2000, România a ratificat Convenţia Aarhus, publicata in Monitorul Oficial nr. 224/22 din 2000. Principalul scop al Convenţiei este asigurarea accesului liber la informaţii si asigurarea participării populaţiei in luarea deciziilor, ca si asigurarea accesului populaţiei la justiţie, in ceea ce priveşte problemele mediului. După cum am mai menţionat, in timp ce semnarea Convenţiei este semnul unei dezvoltări binevenite, se considera ca in prezent România are nevoie de experienţa practica legata de modul in care Convenţia Aarhus poate fi pusa in practica intr-un mod productiv.

      Noua Lege nr. 236 din decembrie 2000 stabileşte modalităţile de administrare a ariilor protejate. Ea stipulează ca toate planurile de management trebuie supervizate de Academia Romana de Ştiinţe si aprobate de Ministerul Mediului. Sunt necesare mai multe informaţii pentru a şti cum va fi implementata aceasta lege, iacestea urmând a fi obţinute in Faza de început a noului Proiect. O prezentare a pârtilor centrale ale legii este ataşata ca Anexa 6. Un aspect cheie al legii este implicarea Comitetului Ştiinţific in procesul de aprobare a Planului de Management. Aprobarea finala cade in sarcina Ministerului Mediului.

      Faza II a proiectului are in vedere stabilirea a doua instituţii locale noi preocupate direct de Rezervaţia Naturala Ceahlău: (a) un Comitet Executiv (CE), care sa conţină patru membri, si care sa fie sub tutela Consiliului Judeţean, si (b) un Comitet Consultativ, compus din grupuri de utilizatori si alte persoane/instituţii cu interes special in Rezervaţie. După cum se ştie, rolul si responsabilităţile noului Comitet Ştiinţific (CS), specificat in noua lege (Secţia 1.3) nu sunt inca clare. Dat fiind aceasta stare de fapt, noi propunem ca membrii Comitetului Ştiinţific sa lucreze mana-in-mana cu Comitetul Executiv. Aceasta va ajuta sa se menţină la un nivel sensibil numărul si funcţiunile comitetelor, si totodată sa se creeze legaturi reale de munca intre comitetele locale ale Rezervaţiei Naturale Ceahlău, Academia de Ştiinţe si Ministerul Mediului.

In interiorul acestei sructuri, Comitetul Executiv (împreuna cu membri ai Comitetului Ştiinţific) va stabili un Plan de Management comun (PM) pentru Rezervaţia Naturala Ceahlău (RNC). Acest plan va include iniţiativele deja conturate in documentul prezentului proiect, si de asemeni va include orice iniţiativa provenita de la Comitetul Consultativ, daca aceasta este in beneficiul mediului si in acord cu legislaţia si daca este posibila din punct de vedere financiar.

      TR ai Comitetelor Executiv, Ştiinţific si Consultativ vor fi discutate si definite in Faza de început (TR pentru CS pot fi de asemenea conturaţi, in legătura cu Legea 236).

     Planul de Management va fi dezvoltat in viitor după PM schiţat de-a lungul Fazei I a proiectului, si va fi un PM in derulare pe o perioada de 5 ani, care va suferi modificări datorate atât iniţiativelor venite de la cele trei Comitete, cat si restricţiilor / suporturilor financiare, sau evaluărilor iniţiativelor prezente.

      Ministerul Mediului (prin intermediul Direcţiei Consenarea Naturii si Biodiversitatea Biologica) si Academia de Ştiinţe (prin intermediul Protecţiei Monumentelor Naturale) sunt responsabile in ansamblu pentru Rezervaţia Naturala Ceahlău, incluzând in aceasta responsabilitate si autoritatea de a institui reglementari.

    Responsabilitatea controlului, de aplicarea a legii si de protecţie a muntelui, in fata turiştilor este delegata către Salvamont ONG. sub forma Serviciului de Salvare Montana - un serviciu finanţat de Consiliul Judeţean Neamţ.