Sistemul bancar constituie liantul elementelor componente ale ansamblului economic, reprezentând, la rândul său, un element primordial al acestuia fără de care existenţa sa ar fi de neconceput.

       Sistemul bancar este format din totalitatea băncilor care fiinţează în aria de referinţă precum şi în relaţiile de conlucrare între ele pe de o parte, iar pe de altă parte şi din relaţiile acestora cu celelalte elemente ale ansamblului economic care reprezintă clientele bancară.

- Banca Naţională a României, reprezentând banca centrală, sau banca băncilor, cum este denumită uneori, având rezervată ca principală funcţie aceea de emisiune monetară şi de control al circulaţiei băneşti, de control al celorlalte bănci;

- băncile specializate pin care se realizează celelalte funcţii ale sistemului bancar(de mobilizare şi plasare a resurselor băneşti proprii şi a celor temporar disponibile, de încasări şi plăţi, etc ), la care se adaugă desigur CEC-ul devenit şi el bancă şi alte instituţii financiare specializate.

       Băncile comerciale sunt relativ numeroase, fiind în plină dezvoltare atât numeric cât şi organizatoric, iar printre acestea amintim băncile mai vechi, cu capital de stat în curs de privatizare, ca Banca Agricolă, Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Comercială Română, Banca pentru Comerţ Exterior, “Bancorex”. “Bancpost”, la care se adaugă băncile cu capital privat: Banca “Transilvania”, Banca “Bucureşti”, Banca Românească.

        Deşi băncile comerciale au denumiri variate, datorită cărora s-ar putea crea impresia că desfăşoară activităţi bancare specializate pe ramuri, ele însă sunt universale, adică pot să desfăşoare toate activităţile bancare legale.

       Băncile comerciale pot să efectueze operaţii de încasări şi plăţi şi de creditare prin propria clientelă , însă nu pot să efectueze astfel de operaţiuni cu alte bănci comerciale sau cu clienţii acestora decât prin intermediul Băncii Naţionale a României, prin conturi de disponibil deschise la banca băncilor. 

        O poziţie centrală în cadrul sistemului bancar este ocupată de Banca Naţională a României, care este principala instituţie prin intermediul căruia guvernul realizează politica monetară, valutară, de plăţi şi de credit, în contextul şi subordonată politicii generale economice a ţării. Rolul multifuncţional al băncii centrale rezultă din funcţiile pe care le îndeplineşte: 

- funcţia de emisiune a monedei naţionale, funcţie în care banca centrală are un rol primordial şi preponderent în creaţia monetară; 

- reglarea circulaţiei monetare interne; 

- emisiunea instrumentelor de credit, aplicând în acest domeniu, politica monetară şi de credit a guvernului; 

- acordă credite statului şi băncilor comerciale sub forma rescontului de cambii, împrumuturilor pe gaj, efectelor comerciale, lombardarea de efecte publice; 

- efectuează operaţii de decontare între băncile comerciale şi păstrează depozitele acestora; 

- primeşte şi păstrează rezerve de aur ale statului; 

- realizează politica valutară a ţării; 

- administrează rezervele bugetare şi valutare ale ţării; - reprezintă statul în relaţiile valutare şi de credit internaţional.

        O altă clasificare împarte sistemul bancar în bănci centrale, bănci specializate şi instituţii speciale de credit.

       Băncile specializate, ca termen generic utilizat pentru a desemna ori ce altă bancă decât banca centrală, cuprind instituţiile care derulează operaţii specifice activităţii bancare. În cadrul  structurilor bancare cu economie de piaţă dezvoltată, băncile specializate sunt foarte diversificate, ele putând fi diferenţiate după tipul operaţiunilor sau după sfera teritorială de cuprindere.  Cele mai frecvent întâlnite sunt: 

 Băncile de depozit care realizează cea mai mare parte a activităţilor lor pe plan intern, prin atragerea de depozite şi acordarea de credite, pe termen scurt şi mijlociu, firmelor şi persoanelor fizice.

 Băncile comerciale îşi desfăşoare activitatea atât pe plan intern cât şi internaţional. Activitatea lor este foarte diversă şi, prin aceasta, ocupă un loc deosebit de important în cadrul sistemului bancar:acordarea de credite firmelor; acceptarea de depuneri de la alte bănci şi firme; administrarea averilor; plasamentul împrumuturilor; finanţarea schimburilor comerciale ale ţării unde sunt amplasate; acordarea de credite pe termen mijlociu şi lung pentru export; acordă credite filialelor bancare sau comerciale aflate în străinătate; realizează operaţii de schimb valutar, atât pe plan intern cât şi la cererea unor bănci, firme sau ţări străine; mobilizează împrumuturi pentru diferiţi solicitanţi străini; efectuează operaţii de comision, care constau în îndeplinirea dispoziţiilor primite din partea clienţilor.

 Bănci specializate în finanţarea comerţului exterior, au ca obiectiv de activitate atât operaţiuni de casă, cât şi operaţiuni de credit privind derularea raporturilor economice internaţionale.

 Bănci ipotecare, acordă împrumuturi în numerar sau înscrisuri funciare, de regulă pe termen lung, garantate cu ipotecă asupra terenurilor sau clădirilor debitorului.

 Bănci locale, care operează pe plan intern, au ca principală activitate servirea clientelei locale, formată din firme mici şi mijlocii, precum şi persoane particulare. Activitatea lor cuprinde atragerea de depozite, acordarea de credite, administrarea averilor.

 Casele de economii sunt instituţii bancare, cu o reţea vastă de mobilizare a disponibilităţilor băneşti ale populaţiei, prin diferite instrumente de economisire. Resursele pe care le deţin sunt plasate în hârtii de valoare, în împrumuturi acordate băncilor comerciale, altor agenţi economici, statului şi propriei clientele. 

Instituţiile speciale  de credit cuprind băncile cooperatiste, societăţile de asigurare, societăţile de finanţare a trusturilor de construcţii etc. Îşi derulează atribuţiile statutare într-o anumită ramură a economiei sau într-o anumită sferă a creditului, specializarea băncilor poate fi: de ordin economic limitate la un anumit sector de activitate(industrie, agricultură, servicii, comerţ); de ordin geografic, adică localizate la un anumit spaţiu regional sau internaţional; de ordin tehnic vizează acordarea de credit pe termen scurt, mijlociu şi lung.

       În prezent sistemul bancar din Românie este format în exclusivitate din bănci comerciale cu vocaţie de bănci universale chiar dacă, în titulatura lor, unele din aceste bănci îşi limitează activitatea la anumite domenii economice sau la o anumită specializare bancară. Ca excepţie de la regulă se poate da de exemplu Casei de Economii Si Consemnaţiuni care are statut de bancă specializată în atragerea de economii de la populaţie şi care în general nu are tendinţe de diversificare a obiectului de activitate. Această lipsă a specializării băncilor pe domenii stricte de activitate este un fenomen normal în condiţiile progresului tehnic în informatică, precum şi dezvoltării unor instrumente şi produse financiare bancare moderne, în cazul României este o consecinţă a nivelului extrem de redus al concurenţei pe piaţa bancară comparativ cu alte state cu tradiţie în economia concurenţială   

        După 1990, sistemul bancar din ţara noastră a cunoscut un proces de restructurare, s-a revenit la sistemul ce separă băncile după funcţiile de bază şi anume, Banca Naţională a României ca bancă centrală şi băncile comerciale ca societăţi comerciale. Banca Comercială a preluat, începând cu 1 decembrie 1990 activităţile comerciale ale Băncii Naţionale a României .

        Banca Comercială Română este organizată ca societate pe acţiuni, are personalitate juridică şi funcţionează în baza Hotărârii Guvernului României nr.1101/1990 privind înfiinţarea Băncii Comerciale Române S.A., a Hotărârii Guvernului României nr. 1195/1990 privind Organizarea Băncii Comerciale Române S.A. şi a Statutului acesteia , cu respectarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii nr.58 /1998 privind activitatea bancară .

       Capitatul iniţial  de 700.000 RON a fost asigurat de către Banca Naţională a României, din fondurile existente în bilanţul ei, la poziţia “ Fondul de reevaluare a stocului de metale preţioase ” . Pentru desfăşurarea operaţiunilor în valută, s-a pus la dispoziţia Băncii Comerciale Române S.A., din rezerva valutară, un fond de 40.000.000 dolari U.S.A.

        Banca Comercială Română şi-a dezvoltat de la început o largă reţea de unităţi în întreaga ţară şi întreţine relaţii de corespondenţă cu peste 400 de bănci străine. Banca dispune de un bun management, completat cu un sistem informatic ce asigură un grad  ridicat de operativitate şi confidenţialitate a operaţiunilor.

 Banca Comercială participă cu capital la 14 societăţi  cu caracter bancar,  financiar şi comercial din ţară şi străinătate.

Din anul 1991 până în anul 2001, Banca Comercială Română a evoluat pozitiv, indicatorii principali ai băncii demonstrând o stabilitate şi o prestaţie care au avut menirea de a confirma îndeplinirea obiectivului său strategic general de păstrare a locului principal pe care banca îl ocupă în prezent în cadrul sistemului băncilor comerciale româneşti şi consolidarea acestui loc. Elementele reprezentative şi caracteristice pe care le voi prezenta în continuare sunt în măsură să întărească cele exprimate mai sus.  

        Banca Comercială Română S.A. - Sucursala Suceava şi-a început activitatea  la 1 decembrie 1990. Activul şi pasivul pentru Banca Comercială Română S.A. - Sucursala Suceava s-au preluat de la Banca Naţională a României Suceava şi s-au stabilit prin protocol pe baza bilanţului contabil de la 30 noiembrie 1990. Cheltuielile ce s-au efectuat până la 30 noiembrie 1990, necesare organizării şi funcţionării Băncii Comerciale Române S.A. - Sucursala Suceava au fost suportate de către Banca Naţională a României.

Sediul central al Băncii Comerciale Romane S.A. se afla la Bucureşti, Bulevardul Republicii nr.14, Sector 3 , România.

Banca Comercială Română S.A. - Suceava, îşi desfăşoară activitatea prin sucursala din strada Ştefan cel Mare din Suceava, prin Sucursalele din Bârlad, Huşi si Agenţia  Negreşti,  pe baza aprobării Consiliului de Administraţie al băncii.

Durata de activitate a băncii este de 99 de ani de la data emiterii a autorizaţiei de funcţionare de către Banca Naţionala a României, cu posibilitatea extinderii acestei perioade. Banca îşi încetează activitatea conform reglementărilor în vigoare pentru societăţile comerciale la propunerea Consiliului de Administraţie al băncii cu aprobarea Adunării Generale a Acţionarilor.

      Capitalul social subscris de stat a fost la înfiinţare de 1.200 RON, reprezentat  prin  21.600.000 de acţiuni a 1 RON/acţiune putându-se emite şi titluri cumulative.Banca Comercială Română - S.A. are organizaţii în teritoriu, o reţea de unităţi compusă din: sucursale şi agenţii – unităţi fără personalitate juridică, care funcţionează în baza aprobării Consiliului de Administraţie.

Structura organizatorică, numărul şi structura de personal, statul de funcţii, criteriile de studii şi stagii pentru funcţiile specifice băncii, atât pentru administraţia centrală, cât şi pentru unităţile subordonate, se stabilesc de Consiliul de Administraţie al Băncii Comerciale Romane S.A.

        Personalul care a trecut de la Banca Naţională a României la Banca Comercială Română S.A. - Sucursala Suceava se consideră transferat în interesul serviciului.

         În scopul îndeplinirii atribuţiilor ce-i revin, Banca Comercială Română S.A.  colaborează cu celelalte societăţi bancare, ministerele, organele centrale şi cu organele locale.

Sucursala Judeţeană Suceava are în structura organizatorică, în funcţie de volumul, densitatea şi complexitatea activităţii, următoarele compartimente de lucru (vezi fig.nr.2):

a. Serviciul coordonare şi trezorerie;

b. Serviciul creditării scontului de stat;

c. Serviciul creditării scontului privat;

d. Serviciul operaţiuni valutare;

e. Serviciul conturi şi viramente I;

f. Serviciul de informatică şi decontări interbancare;

g. Serviciul de contabilitate, secretariat - administrativ;

h. Serviciul de casierie şi operaţiuni cu numerar;

i. Juridic şi contencios;

În exercitarea atribuţiilor şi sarcinilor de serviciu ce le revin, între compartimentele de mai sus se stabilesc relaţii funcţionale şi de cooperare.

În cadrul sucursalei funcţionează :

• Comitetul director;

• Comisia tehnico-economică;

• Comisia pentru probleme sociale;

• Comisia de examinare pentru încadrarea şi promovarea personalului unităţii bancare.

Sucursala este o unitate cu sarcini operative şi are relaţii cu agenţii economici din sfera de activitate; are totodată atribuţii de coordonare, îndrumare şi control privind activitatea filialelor şi agenţiilor din subordine.

1. Serviciul de conturi si viramente Acest serviciu asigură şi răspunde, potrivit normelor de lucru ale băncii, de controlul bancar de ghişeu asupra operaţiunilor dispuse de titularii de cont din sectorul privat şi de stat, cooperaţiile meşteşugăreşti şi persoane fizice. De asemenea, se ocupă şi de conducerea evidenţei tehnico - operative.

În cadrul serviciului de conturi şi viramente se deschid conturi agenţilor economici şi se păstrează disponibilităţile acestora, se asigură înregistrarea corectă şi la timp, a tuturor operaţiunilor executate, se execută controlul curent asupra actelor de casă şi documentelor de decontare depuse de agenţii economici, se preiau zilnic, prin şeful de serviciu sau referentul  coordonator de grupă, până la ora 7:30, de la informaticianul desemnat în cadrul Serviciului de Informatică, extrasele de cont  editate pentru ziua precedentă şi mapele cu documente. De asemenea, se verifică extrasele de cont ale titularilor cu documentele, a  2-a zi de la data editării acestora; se urmăreşte ca explicaţiile de pe documentele ce se operează în conturile clienţilor să fie în concordanţă cu normele de lucru ale băncii şi se ţine evidenţa notelor de ştornare, în conformitate cu precizările Băncii Comerciale Române, nr. XI/ 2961/5.11.1993, iar în situaţia corectării unor înregistrări contabile  prin ştornare, se va urmării şi influenţa  acestora asupra dobânzilor.

2. Serviciul de informatică şi decontări interbancare Asigură şi răspunde de activitatea de informatică şi decontări interbancare. În acest sens, analizează  sistemul informaţional decizional în strânsă corelaţie cu structurile organizatorice existente, în vederea stabilirii activităţilor, lucrărilor şi operaţiilor care pot fi perfecţionate şi automatizate, elaborează studii de fezabilitate privind informatizarea unor activităţi la nivel central, elaborează specificaţii de definire şi de realizare pentru aplicaţii noi sau reproiectate, elaborează  programe şi realizează integrarea şi testarea acestora în vederea implementării, elaborează strategii de testare şi implementare a aplicaţiilor realizate, asigură instruirea personalului care urmează să exploateze aplicaţiile informatice, participă la elaborarea de norme si metodologii în vederea compatibilizării cu sistemele de prelucrare automată a datelor, asigură în colaborare cu utilizatorul final trecerea în exploatare a aplicaţiilor informatice, preia zilnic, printr-un salariat desemnat cu atribuţii în acest sens, corecţii din conturile clienţilor numai de la şefii de servicii ( conturi şi viramente, contabilitate proprie, operaţiuni valutare ), verifică existenţa perechilor şi apoi procedează la introducerea corecţiilor în calculator. După efectuarea corecţiilor, actualizează situaţia conturilor şi respectiv balanţa de verificare a zilei respective. 

3. Serviciul de creditare şi scont Acest serviciu asigură şi răspunde de creditarea pe termen scurt, mediu şi lung, în RON, a societăţilor cu capital privat şi de stat, precum şi a persoanelor fizice, în conformitate cu dispoziţiile legale.

Serviciul de creditare şi scont  urmăreşte şi analizează modul de realizare a programului de credite şi întocmeşte lunar note cuprinzând aspecte privind acordarea şi rambursarea creditelor, cauzele care au determinat credite restante şi incapacitate de plată a agenţilor economici.

       De asemenea, analizează, împreună cu agenţii economici, posibilităţile de soluţionare a problemelor economico - financiare deosebite ivite în activitatea lor, pentru a lua măsuri  de prevenire a eventualelor riscuri determinate de imposibilitatea acestora de a restitui creditele acordate.

           Analizează documentaţia tehnico – economică şi situaţia economică-financiară a solicitanţilor de credite şi, pe baza concluziilor desprinse şi a referatului întocmit, propune Comitetului director aprobarea creditelor conform competenţelor stabilite de norme.Serviciul de creditare şi scont urmăreşte, pe parcursul derulării activităţii, modul în care se respectă destinaţia creditelor acordate şi utilizarea lor în conformitate cu contractul de credite încheiat, analizează cererile şi face propuneri privind acordarea de credite în valută clienţilor, în colaborare cu serviciul de operaţiuni valutare, analizează cererile şi face propuneri pentru acordarea de garanţii bancare, analizează bonitatea agenţilor economici, efectuează verificarea faptică şi scriptică a garanţiei creditelor acordate. 

4. Serviciu de operaţiuni valutare Asigură şi răspunde de atragerea depozitelor băneşti la vedere şi la termen de la persoane juridice şi fizice, române şi străine, în valută, în vederea păstrării şi fructificării lor, efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi în valută, în numerar şi virament pentru clienţii care deschid conturi valutare  la bancă efectuarea operaţiunilor de schimb valutar, transmiterea la centrală la Serviciul licitaţii a ordinelor de vânzare şi cumpărare ale clienţilor băncii, cumpărarea şi vânzarea de valute străine prin casele de schimb valutar, de la şi către populaţie.

        De asemenea, analizează cererile, colaborează cu serviciile de credite şi scont pentru întocmirea dosarelor de credit şi face propuneri centralei privind acordarea de credite în valută clienţilor sucursalei, acordă asistenţă tehnică bancară de specialitate pe probleme legate de încheierea contractelor comerciale, iniţiază propuneri pentru stabilirea de relaţii de corespondent bancar cu băncile străine, în vederea oferirii de servicii prompte şi de  calitate clienţilor bancari şi partenerilor din străinatate. Deschide acreditive şi verifică documentele primite de la beneficiarii acestora şi decontează contravaloarea în RON sau valută, asigură urmărirea încasării exporturilor clienţilor băncii prin intermediul” Declaraţiilor de încasare” valutară conform normelor Băncii Naţionale a României, realizează operaţiuni de deschidere sau închidere a conturilor personale şi calculează dobânzile.