1.Scurt istoric privind activitatea bursieră în România
Începuturile activităţii bursiere în România datează din. Astfel în anul 1839 a fost promulgat şi pus în aplicare, după Codul Comercial francez, „Codicele de comerţ al Ţării Româneşti”. Pe baza acestui act normativ a fost înfiinţată Bursa de mărfuri care ulterior şi-a extins activitatea prin tranzacţionarea efectelor de comerţ, schimburi valutare şi operaţiuni bursiere.
În iunie 1881, a fost promulgată „Legea asupra burselor, mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri”, care a pus bazele organizării activităţii bursiere. Deschiderea bursei din Bucureşti a avut loc la 1 decembrie 1882.
Cadrul legislativ a fost îmbunătăţit prin „Legea asupra burselor de comerţ”, care a aşezat activitatea bursieră pe principiul „libertăţii tranzacţiilor” între „membrii corporaţiunii bursei”. Activitatea Bursei de Efecte, Acţiuni şi Schimb din Bucureşti, s-a întrerupt la sfârşitul primei jumătăţi a secolului trecut. În momentul întreruperii activităţii, Bursa de Efecte, Acţiuni şi Schimb din Bucureşti cum se numea la acea vreme avea la cotare 93 de societăţi, din care 24 bancare, 9 petroliere, 7 miniere, 12 din construcţii, 10 din industria alimentară, metalurgie, chimie, transporturi, telecomunicaţii prin care se vehiculau capitaluri de peste 200 miliarde lei.
2. Constituirea Bursei de Valori Bucureşti
După o întrerupere de cinci decenii bursa a fost reînfiinţată pe piaţa de capital a României, în anul 1995. Bursa de Valori din România este înfiinţată pe baza Deciziei nr. 20 din 21.04.1995 a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM).
Decizia de înfiinţare a Bursei de Valori Bucureşti a fost dată în urma solicitării a 24 de societăţi de valori mobiliare de a negocia la bursă. Conform Legii 52i1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, CNVM decide înfiinţarea unei burse de valori numai după ce minim 5 societăţi de valori mobiliare au solicitat şi primit autorizaţia de negociere în bursă.
Calitatea de membru al bursei poate fi obţinută de orice societate de valori mobiliare autorizată de CNVM şi care îndeplineşte următoarele condiţii:
- să aibă ca activitate, exclusiv intermedierea de valori mobiliare;
- 75% din activele societăţii să fie active financiare;
- să facă dovada unui minim de capital subscris şi integral vărsat, cu obligaţia de menţinere a unui minim de capital net ce se stabileşte de CNVM.
3. Organizarea Bursei de Valori din Bucureşti
COMISARUL GENERAL
ASOCIAŢIA BURSEI
COMITETUL BURSEI
DIRECTOR GENERAL
CAMERA ARBITRALĂ
COMISII SPECIALE
DEPARTAMENT JURIDIC
DIRECTOR ADJI1NCT
ÎNSCRIERE LA ÎNREGISTRARE ŞI TRANZACŢIONARE INFORMAŢIC COTĂ SUPRAVEGHERE ŞI SUPRAVEGHERE
MEMBRI PLATĂ DECONTARE REGISTRU RELAŢII CU PUBLICUL ADMINISTRATIV ŞI CERCETARE
DEZVOLTARE
Administratorul principal al Bursei de Valori Bucureşti este Inspectorul General numit de CNVM pentru o perioadă de 5 ani, putând fi numit pentru mai multe mandate. Inspectorul general participă la întrunirile bursei şi ale comitetului bursei, fără a avea drept de vot. Comitetul bursei este ales pe o perioadă de 5 ani şi este compus din nouă membrii având următoarele atribuţii:
- numeşte şi demite pe Directorul General al Bursei;
- adoptă şi modifică regulamentul de organizare şi funcţionare al bursei;
- adoptă proiectul de buget al bursei;
- stabileşte comisioanele şi tarifele practicate de bursă;
- stabileşte garanţiile ce trebuie constituite de intermediari şi agenţii lor;
- supraveghează la respectarea dispoziţiilor legale, a reglementărilor CNVM şi ale Bursei.
În cadrul Bursei de Valori se instituie cu aprobarea CNVM, Asociaţia Bursei. Membrii Asociaţiei bursei sunt societăţile de valori mobiliare autorizate să negocieze în bursa. În adunarea generală a Asociaţiei Bursei de valori fiecare membru are un vot. Adunarea are următoarele atribuţii:
- adoptă bugetul adoptat de Comitetul bursei de valori;
- aprobă bilanţul adoptat de Comitetul Bursei de Valori;
- desemnează persoanele care urmează a fi înscrise pe lista de arbitrii a camerei arbitrale a bursei de valori.
Supravegherea şi controlul bursei, în cea ce priveşte administrarea şi funcţionarea, ca şi regimul juridic al operaţiunilor, se exercită de Comisarul General al bursei de valori. Acesta este numit de CNVM pentru un mandat de 5 ani, putând fi reinvestit cu mandate succesive. Atribuţiile Comisarului General sunt următoarele:
- participă fără drept de vot la toate adunările asociaţiei bursei;
- asistă la şedinţele comitetului bursei de valori;
- supraveghează operaţiunile de bursă, având acces liber la toate incintele, documentele, informaţiile şi evidenţele bursei de valori;
- transmite CNVM-ului constatările privind încălcarea dispoziţiilor legii şi raportul trimestrial asupra activităţii bursei de valori.
În vederea desfăşurării activităţii bursa este organizată pe direcţii, fiecare dintre acestea având anumite responsabilităţi reglementate prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al BVB. Aceste direcţii sunt:
Direcţia membrii şi Emitenţi care coordonează activitatea legată de funcţionarea societăţilor membre ale Asociaţiei bursei, precum şi a societăţilor emitente înscrise la cota bursei;
Direcţia Operaţiuni bursiere, având drept scop coordonarea activităţii de tranzacţionare şi supraveghere a pieţei, depozitare şi înregistrare a valorilor mobiliare, compensare şi control al decontării;
Direcţia Relaţii cu publicul şi Cercetare - dezvoltare - coordonează activitatea referitoare la relaţiile bursei cu publicul şi cele privind cercetarea-dezvoltarea activităţilor bursiere;
Direcţia Informatică - coordonează activitatea reţelei de calculatoare din cadrul bursei şi asigură suportul fizic de comunicare a sistemului informatic al bursei cu societăţile bursei, precum şi cu alte sisteme;
Direcţia juridică care asigură cadrul legal necesar desfăşurării activităţii;
Direcţia Economică asigură premisele desfăşurării în mod optim a activităţilor bursei, referitoare la evidenţa financiar-contabilă, selectarea de personal şi achiziţionarea dotării materiale.
4. Mecanismul de tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti
4.1. Înscrierea valorilor mobiliare la cota bursei
Tranzacţiile bursiere se pot desfăşura numai în condiţiile înscrierii valorilor mobiliare la cota bursei. Admiterea în cotaţia oficială trebuie să fie solicitată de emitent. Procedura de admitere constă în parcurgerea a trei etape:
a) întocmirea dosarului de admitere care cuprinde contul de rezultate şi bilanţurile contabile aferente ultimilor 3-5 ani;
b) asumarea unor obligaţii cum ar fi:
- punerea la dispoziţia pieţei a unui număr minim de valori mobiliare chiar din ziua introducerii în cotaţia oficială;
- informarea autorităţilor bursiere, în timp util, asupra evenimentelor sociale care afectează existenţa juridică a societăţii;
- publicarea în presă, cel puţin o dată pe trimestru, a unor informaţii privind evoluţia activităţii economico-financiare a societăţii emitente, inclusiv cifra de afaceri;
- emiterea înscrisurilor în conformitate cu anumite norme impuse pe lan intern şi internaţional - asigurarea la bănci sau societăţi de asigurare.
c) examinarea şi aprobarea cererii de către organismul de reglementare şi supraveghere a pieţei bursiere. Prin intermediul unor servicii de studii financiare, emitentul care solicită înscrierea valorilor mobiliare la cota bursei este examinat la sediul acesteia, din punct de vedere al dotării tehnice, condiţiilor de muncă, modului de organizare a serviciilor administrative şi comerciale.
Introducerea valorilor mobiliare la cotaţia oficială presupune şi o publicitate prealabilă care să cuprindă: denumirea, naţionalitatea, sediul, obiectul, durata, capitalul, ultimul bilanţ, pasivul obligatoriu, avantajele stipulate prin statut pentru investitori şi administratori.
Societatea care solicită admiterea la cota bursei, înaintează o cerere către aceasta prin care solicită înscrierea valorilor mobiliare la cotă. Pe lângă această cerere societatea va depune documentele cerute şi va plăti un comision nerambursabil.
