Omenirea este astăzi mai convinsă ca oricând că planeta noastră este în pericol. Motive suficiente de îngrijorare s-au conturat încă de la prima conferinţă mondială cu privire la mediul înconjurător, care s-a desfăşurat la Stockholm în 1972, atunci când a fost tras un serios semnal de alarmă pentru a sensibiliza omenirea asupra ameninţării deteriorării mediului înconjurător global

Prezenta lucrare de diploma a fost intocmita pentru a face o analiza tehnica, economica si juridica a unei nave vrachier de 55000 tdw in executarea unui voiaj pe ruta Constanta – Alger, avand la baza un contract voyage – charter. Materialele folosite au fost numeroase carti ale unor specialisti din domeniul dreptului maritim, transportului maritim, ingineriei navale si navigatiei.

Importanţa şi necesitatea asigurărilor au fost resimţite încă din cele mai vechi timpuri, datorită faptului că viaţa şi sănătatea oamenilor au fost şi sunt ameninţate de diferite fenomene nedorite.

Fluviul Dunărea, a purtat la diferite popoare şi în diferite timpuri diverse nume: Cel dintâi nume, cel pe care trebuie să-I fi avut la Egipteni, care au cunoscut pentru prima oară fluviul până la izvoare, este ISTROS. După Egipteni, Fenicienii au fost printre cei dintâi care au poposit la gurile sale, se pare în epoca bronzului, şi I-au numit: PHISON. Totuşi cel dintâi nume purtat sigur de Dunare este ISTROS, denumire cunoscută la Traci şi apoi la Greci.

Între cele două învelişuri care îmbracă Pământul - atmosfera şi hidrosfera – curenţii oceanici îndeplinesc funcţia unei adevărate curele de transmisie. Ei influenţează curenţii atmosferici şi sunt determinaţi la rândul lor de mişcarea regulată a aerului din zona intertropicală şi din zonele temperate, stabilind legătura funcţională dintre straturile de la suprafaţa mărilor şi oceanelor şi straturile inferioare ale aerului care vin în contact deasupra Oceanului Planetar. Se poate admite deci, drept cauză principală a producerii curenţilor, impulsia mecanică exercitată de vânturi la suprafaţa mărilor şi oceanelor unde se formează curenţii de împingere. Acest adevăr a fost dovedit prin experienţe şi confirmat pe plan istoric de numeroase călătorii ale navigatorilor antichităţii ţi evului mediu, care au folosit în deplasările lor pe apă, nu numai direcţia vânturilor regulate ci şi traseele curenţilor oceanici.

Fluviul Dunărea a purtat la diferite popoare şi în diferite timpuri diverse nume: cel dintâi nume, avut la Egipteni este Istros. Apoi fenicienii au fost printre primii care au poposit la gurile sale, în epoca bronzului, şi l-au numit Phison. Cu 900 ani înaintea erei noastre, Hesiod este primul scriitor care îl prezintă sub numele de Istros. El îl arată ca cel mai mare râu al Europei cunoscut ca fluviu al oceanului.

Sistemele de informaţii teritoriale LIS reprezintă o metodă de acces la distanţă către înregistrări de natură publică privind distribuţia în teritoriu a diferitelor elemente, ce include o metodă de extragere şi afişare la distanţă a informaţiilor de natură geografică. Înregistrările şi documentele sunt scanate şi asociate poziţiilor geografice corespunzătoare, apoi aceste înregistrări pot fi cu uşurinţă localizate şi extrase pentru vizualizare, utilizând un browser web de pe un calculator personal, conectat la Internet.

Efectul interacţiunii naturale între obiecte, vieţuitoare şi mediul înconjurător se numeşte eveniment. Dacă aceste corelaţii fac certă apariţia (realizarea) unui eveniment, atunci acesta se numeşte eveniment sigur, iar în caz contrar eveniment imposibil. Posibilitatea de realizare (apariţie) a unui eveniment se numeşte probabilitate. În contextul paragrafului precedent, posibilităţii de apariţie a unui eveniment i se asociază o mărime (valoare numerică) având valori cuprinse între 0 şi 1, denumită probabilitate şi definită mai sus. Astfel, apariţia unui eveniment sigur are probabilitate maximă, 1. La extrema cealaltă, probabilitate 0 (zero) au evenimentele imposibile.

Asigurarea navigaţiei cu mijloace costiere datează încă din antichitate, când navele cu rame care se deplasau mai ales de-a lungul coastelor aveau nevoie de o serie de repere care să le dea indicaţii asupra poziţiei lor şi să le ofere posibilităţi de orientare. Mijloacele costiere pentru asigurarea navigaţiei din acel timp erau construcţii simple din lemn, nu prea înalte însă suficient de remarcabile în cadrul mediului înconjurător. În timpul nopţii, pe unele din aceste construcţii se aprindeau şi se întreţineau focuri care foloseau drept combustibil lemnul, mărăcinii şi, mai târziu, cărbunii.

Destinat studentilor care doresc sa isi dezolte cunostintele despre Curenti si Maree. Un referat foarte bine organizat, ce contine atat informatii, cat si imagini, menite sa explice indeaproape ce inseamna Curenti si Maree. Contine prezentarea in word.

Destinat studentilor care doresc sa isi dezolte cunostintele despre Dunarea navigabila. Un referat foarte bine organizat, ce contine atat informatii, cat si imagini, menite sa explice indeaproape ce inseamna Dunarea navigabila. Contine prezentarea in word.

Destinat studentilor care doresc sa isi dezolte cunostintele despre Mijloacele şi echipamentele de salvare. Un referat foarte bine organizat, ce contine atat informatii, cat si imagini, menite sa explice indeaproape ce inseamna Mijloacele şi echipamentele de salvare. Contine prezentarea in word.

Destinat studentilor care doresc sa isi dezolte cunostintele despre ANALIZA TEHNICO ECONOMICA A EXPLOATARII NAVEI VRACHIER. Un referat foarte bine organizat, ce contine atat informatii, cat si imagini, menite sa explice indeaproape ce inseamna ANALIZA TEHNICO ECONOMICA A EXPLOATARII NAVEI VRACHIER. Contine prezentarea in word si in power-point.