În perioada 11.02.1864-12.07.1866,contenciosul administrativ a fost realizat de către Consiliul de stat care avea trei categorii de atribuţii:
a) în materie legislativă(de pregătire a proiectelor de legi);
b) administrativă;
c) de contencios administrativ (rezultă din Legea de organizare a Consiliului de Stat).
Art.51 din Legea pentru înfiinţarea Consiliului de Stat arată că atribuţiile de contencios administrativ ale Consiliului de Stat se exercitau:
a) în contra hotărârilor miniştrilor date cu exces de putere sau cu nerespectarea dispoziţiilor legilor şi regulamentelor în fiinţă;
b) în contra hotărârilor sau actelor de executare emise de prefecţi sau alţi agenţi administrativi, date cu neresăpectarea legilor şi regulamentelor;
c) în contra hotărârilor comisiunilor de lucrări publice, precum şi în toate cazurile de natură contencios-administrativă ce i se vor atribui printr-o anumită lege.
Cu privire la repararea pagubelor prin acte administrative ilegale, art.33 al aceleiaşi legi prevede că, ‘în materie contencioasă, când se atinge interesul unui particular sau persoană juridică, hotărârea Consiliului de Stat nu închide drumul jurisdicţiunilor tribunalelor, decât în cazul care anume se va determina de lege sau în cazul în care părţile vor da în scris că sunt mulţumite de hotărârea Consiliului.’
Potrivit art.54: ‘hotărârile Consiliului de Stat în materie contencioasă se citesc în public, se transcriu într-un registru special şi se vor înainta ministrului respectiv’, iar art.55: ‘dacă hotărârea este definitivă, sau dacă se dă cu mulţumirea părţilor, se va executa prin ministerul respectiv sau prin decret domnesc –care se vor anula sau modifica, după caz, potrivit hotărârii Consiliului de Stat, actul administrativ atacat în contencios administrativ’. Privind natura activităţii Consiliului de Stat, profesorul G.C. Raricescu spunea:’În această fază, Consiliul de Stat francez, care servise, în mare parte, ca model legiuitorului român.
În perioada 1 iulie 1905-25 martie 1910
La 1 iulie 1905 a fost adoptată Legea pentru reorganizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (sau legea Bădărău). Prin această lege, Sectiunea a III-a a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie devine competentă să judece recursurile ‘in contra regulamentelor şi ordonanţelor făcute cu călcarea legii dd puterea centrală, judeţeană, comunală sau de alte autorităţi publice, în afară de actele de guvernământ, precum şi recursurile în contra decitziilor şi ordonanţelor prefecţilor, primarilor şi a altor autorităţi publice prin care s-ar viola u drept patrimonial, precum şi în contra refuzului acestor autorităţi de a rezolva o cerere relativă la un asemenea drept.’
În articolul 62 al prezentei legi se afirmă că: ‘actul administrativ casat se socoteşte ca şi cum nu ar fi fost şi nu are nici o putere”, deci, contenciosul era doar un contencios de anulare.
„ Este neindoielnic că legiuitorul din 1905 a voit să înfiinţeze în această formă un contencios de anulare, adică un mijloc judecătoresc de a cerceta legalitatea actelor administrative şi de a hotărâ anularea lor.
Cuprins:
CAPITOLUL I
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV – NOŢIUNEA ŞI ROLUL ACETEI INTITUŢII JURIDICE ÎN APĂRAREA DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI ŞI CETĂŢEANULUI
1.1. SECŢIUNEA I
EVOLUŢIA ISTORICĂ A CONTENCIOSULUI ADNMINISTRATIV ÎN ROMÂNIA
SECŢIUNEA a II-a
CATEGORII DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
1.2.1 CONTENCIOSUL ADMKINISTRATIV DE ANULARE
1.2.2. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV DE PLINĂ JURISDICŢIE
1.2.3. CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV ÎN DREPTUL COMPARAT
CAPITOLUL II
PĂRŢILE LITIGIULUI, OBIECTUL ACŢIUNII ŞI INSTANŢELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
2.1. SECŢIUNEA I
2.1.1.CARACTERUL CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV INSTITUIT PRIN LEGEA NR.29/1990
2.1.2. PĂRŢILE ÎN LITIGIU DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
2.1.3. OBIECTUL ACŢIUNII ÎN CONTENCIOS ADMINISTRATIV
2.1.4. ACTELE ADMINISTRATIVE EXCEPTATE DE LA CONTROLUL JUDECĂTORESC
2.1.5. INSTANŢELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
SECŢIUNEA aIIa
ACTELE ADMINISTRATIVE CE INTRĂ ÎN COMPETENŢA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
2.2.1. Noţiunea de act administrativ
2.2.2 Clasificarea actelor administrative
2.2.3. ACTUL ADMINISTRATIV DE AUTORITATE
2.2.4 Actul administrativ de gestiune
2.2.5. Actul administrativ jurisdicţional.
2.2.6. Asemănări şi deosebiri între acte administrative cu caracter jurisdicţional, alte acte administrative şi cele judecătoreşti
2.3. SECŢIUNEA AIIIa
ACTELE PREGĂTITOARE ŞI OPERAŢIUNILE TEHNICO-MATERIALE ŞI ROLUL LOR ÎN LUMINA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV.
ACTELE PREGĂTITOARE
CAPITOLUL III
PROCEDURA CONTENCIOSULULUI ADMINISTRATIV
SECŢIUNEA I
RĂSPUNDEREA ÎN CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
3.1.1.Formele răspunderii în contenciosul administrativ
3.1.2.Răspunderea autorităţii administrative
3.1.3.Răspunderea funcţionarilor publici
3.2.SECŢIUNEA aIIa
CĂILE DE ATAC ÎMPOTRIVA SENTINŢELOR PRONUNŢATE DE INSTANŢELE DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
