Generaţiile actuale si viitoare de handbalişti, probabil, ştiu sau vor şti că în istoria jocului lor preferat la început a existat jocul de “handbal in 11 jucători”.

        Aşa după cum “minibaschetul” a contribuit nemijlocit la răspândirea acestui joc în lume, în aceeaşi măsură trecerea de la “handbalul în 11 jucători” la “handbalul în 7 jucători” a reprezentat perioada care a marcat decisiv dezvoltarea cantitativă si calitativă a jocului, care acum se numeşte, pur şi simplu, HANBAL.

        În ultimii 40 de ani creşterea calităţii jocului şi a ariei sale de răspândire au fost determinate de: 

- păstrarea specificităţii sale în condiţiile reducerii numărului de jucători şi a dimensiunilor porţii şi terenului de joc;

- posibilitatea practicării jocului, ca pregătire şi activitate competiţională, de-a lungul întregului an calendaristic sau competiţional datorită folosirii terenurilor în aer liber.

     În felul acesta, „handbalul în 7” a evoluat succesiv de-a lungul anilor prin ceea ce au constituit si vor constitui evidenţierea unor caracteristici specifice a căror dinamică profilează în permanentă tendinţele de dezvoltare a jocului.

        În cadrul fiecărei etape în dezvoltarea succesivă a jocului de handbal, s-au evidenţiat anumite caracteristici care au impus elaborarea unor strategii prospective ale dezvoltării sale prin definirea unor tendinţe generale în acest sens.

      Analizând stadiul dezvoltării actuale şi perspectivele acesteia se evidenţiaza o serie de caracteristici specifice jocului şi tendinţe care configurează dezvoltarea acestuia.

      In cadrul jocurilor sportive si a sporturilor considerate “de contact”, handbalul este apreciat ca fiind intre cele mai apropiate de aprecierea “contactului total”, evident realizat in limitele regulamentului de joc.

        Posibilitatea ca mingea sa poata fi pasata oricarui coechipier, in orice moment, pe intreaga suprafata a terenului de joc, a determinat realizarea unor deplasari continue ale celorlalti parteneri, impunându-se fundamental ceea ce se numeste “jocul fara minge “ a carui importanta este determinanta in succesul actiunilor in atac ale oricarei echipe.

      S-a impus astfel in mod necesar desfasurarea unei lupte permanente intre atacanti si aparatori, a carei caracteristica actuala o reprezinta realizarea si pe intreaga suprafata a terenului si pe durata intregului joc.

      Perfectionarea executiei in conditii de viteza si precizie maxima a procedeelor de pasare a impus perfectionarea continua a actiunilor tactice individuale si colective utilizate in aparare, lucru care a contribuit direct la cresterea constanta a ritmului de joc, situand in momentul de fata jocul de handbal ca disciplina sportiva in care se realizeaza un numar ridicat de actiuni, cu o varietate si diversitate si intr-un ritm foarte ridicat, in functie de numarul de jucatori, suprafata de joc si limitarea duratei de desfasurare a unui atac.

       Eficacitatea necesara castigarii unui joc a impus etalarea unei precizii ridicate, aceasta solicitand pe langa un fond natural al perceptiilor spatio-temporale si un simt kinestezic deosebit de fin si o pregatire deosebita in vederea realizarii preciziei in executarea tuturor actiunilor de atac si de aparare , in special, a aruncarilor la poarta din actiune si de la 7 m.

        Numarul, diversitatea si rapiditatea actiunilor specifice jocului din atac si din aparare solicita pe langa calitati motrice deosebite si un fond de inteligenta generala si motrica ridicat.

         Capacitatea de rezolvare a situatiilor din joc, prin luarea deciziilor optime in orice moment, in conditii limitate de spatiu si timp se bazeaza pe un fond de inteligenta generala si motrica ridicat, pus in valoare printr-o gama larga de mijloace tehnico-tactice a caror eficacitate este conditionata de calitatea procesului de pregatire si volumul acesteia.

       In raport de specificitate, jocul de handbal s-a aliniat cerintelor generale care au impus in mod necesar cresterea mediei staturii si gabaritului jucatorilor pe posturi ca una din conditiile accederii catre performantele de varf in cadrul oricarui nivel si categorie competitionala.

        Asocierea mediei staturii si gabaritului jucatorilor pe posturi cu calitatile motrice deosebite ca indici de manifestare a determinat cresterea considerabila a problemelor selectiei si pregatirii, cu repercusiuni directe asupra realizarii luptei dintre atac si aparare, obtinerea victoriei in marile competitii internationale fiind conditionata in momentul de fata de valoarea jucatorilor de posturi, in cadrul acesteia insumandu-se si parametrii cantitativi ai componentelor anatomo-functionale si psiho-motrice

        In acelasi timp, cresterea valorilor de manifestare a unor parametri si in special a staturii si gabaritului jucatorilor de finalizare a contribuit direct la cresterea generala a valorii jocului, asigurandu-se astfel una din cerintele fundamentale in relatia PUBLICUL SPECTATOR - COMPETITIA SPORTIVA, respectiv spectaculozitatea jocului, in acest cadru cresterea impresionanta a numarului de spectatori la competitiile de handbal constituindu-se ca o consecinta fireasca si stimulativa.

In felul acesta, aspectele specifice jocului de handbal care se pun in valoare in cadrul unui ansamblu tehnico-tactice care la nivelul marilor competitii devin caracteristice pentru stadiul de dezvoltare a jocului, sunt urmatoarele:

     Durata relativ redusa dintre momentul inceperii initierii in jocul de handbal si cel al stabilitatii relative a executiei procedeelor fundamentale de atac, respectiv pasa si aruncarea la poarta, a determinat:

• cresterea constanta a numarului copiilor in practicarea jocului de handbal in unitatile de invatamant si cele specializate pentru sportul de performanta, in tara noastra si in lume;

• cresterea numarului de echipe si jucatori care a determinat introducerea categoriilor de varsta si niveluri competitionale, pe plan intern si international;

• cresterea ariei de raspandire in fiecare tara si in lume, care au impus competitii internationale cu arie de cuprindere din ce in ce mai larga, pe langa, campionate continentale si mondiale si introducerea in programul J.O., handbalul fiind primul joc sportiv care a introdus “Super Cupa Mondiala”, invitate fiind toate marile performere mondiale.

      In lupta permanenta dintre atac si aparare, in care jucatorii atacanti au in general initiativa, aparatorii urmaresc sa reduca posibilitatile de organizare, desfasurare si finalizare ale atacantilor.

        Astfel au aparut si s-au perfectionat sistemele de aparare agresiva, om la om, in zona si combinate, care nu reprezinta altceva decat schimbarea conceptiei privind realizarea apararii.

• de la pierderea posesiei mingii si retragerea in aparare, cu toate consecintele acesteia, intre care starea de asteptare a fost predominanta, in momentul de fata apararea se constituie ca o continuare a atacului, pornind de la faptul ca daca atacul constituie faza de joc in care o echipa este in posesia mingii si ataca poarta pentru a inscrie goluri, apararea reprezinta faza de joc in care se realizeaza atacul impotriva mingii in scopul castigarii posesiei acesteia.

        Din aceste relatii rezulta ca faza de aparare capata aceleasi valente privind posibilitatea de a realiza initiativa in joc si a determina adversarii sa suporte impunerea superioritatii necesare realizarii victoriei.

      Din analiza statisticilor jocului, se constata faptul ca in mod constant ritmul jocului a crescut, fapt evidentiat de frecventa atacurilor si numarul de goluri inscrise in cadrul unui joc.

      In ansamblul sau, jocul de handbal se desfasoara intr-un ritm permanent ridicat, ca o consecinta directa a acumularilor realizate de jucatori si echipe in cadrul pregatirii. Potentialul ridicat al echipelor, ca suma a valorilor individuale, se pune in valoare in relatie directa cu ritmul jocului. O echipa foarte bine pregatita va impune si va mentine un ritm ridicat de joc, deoarece pregatirea acumulata îi permite sa-si realizeze strategiile pregatite, cu atat mai evident cu cat ritmul jocului este mai ridicat.

     Marimea numarului de procedee tehnice, in special in atac, a impus realizarea unei pregatiri deosebite pentru perfectionarea si punerea in valoare a acestra in cadrul jocului.

        Calitatile motrice deosebite si in mod deosebit indemanarea, puse in valoare printr-o pregatire tehnica deosebita, au permis atingerea unor niveluri inalte in privinta utilizarii procedeelor tehnice de atac a caror tehnica de executie prezinta aspecte de viruozitate care se manifesta direct in eficacitatea remarcabila realizata in joc.

        Diversitatea procedeelor de pasare si aruncare la poarta, precum si eficacitatea ridicata a folosirii acestora confera multor jucatori statutul de virtuozi, aspect care a contribuit nemojlociti la realizarea unui nivel inalt al jocurilor din cadrul marilor competitii internationale.

        Posibilitatile diverse de a realiza inscrierea golurilor si in cadrul acestora cresterea eficacitatii pe masura apropierii de poarta au constituit principalele cauze ale introducerii specializarii pe posturi in atac, la calitati motrice cu indici relativ egali de manifestare, diferentele de statura si gabarit impunand valorificarea jucatorilor in mod diferentiat in doferite zone ale terenului de atac sau aparare.

     Conducatorul de joc, interii, extremele si pivotii reprezinta principalele posturi in atac, care au corespondenta in realizarea sistemelor de aparare.

       Evident ca in afara diferentelor de statura, evolutia in cadrul fiecarui post este determinata de o serie de cerinte de ordin tehnico-tactic si strategie in general si de eficacitatea in aruncarile la poarta in particular.

        Permanenta disputa dintre atac si aparare a generat diversificarea sistemelor de joc in atac si in aparare, precum si strategiile de utilizare a acestora pe parcursul desfasurarii jocului. Acumularile in acest sens au impus diferite orientari in realizarea pregatirii, in scopul valorificarii maxime a posibilitatilor jucatorilor prin utilizarea celor mai eficace sisteme de atac si de aparare, un rol determinant in valorificarea acestora revenind strategiilor utilizate in conducerea echipei in timpul jocului.

        Desi procentajul eficacitatii aruncarilor la poarta din actiune a crescut in mod constant de-a lungul anilor, in raport de numarul posibilitatilor de realizare a acestora, au devenit determinanta rezistenta, iscusinta, iuteala,puterea fizica si eficacitatea actiunilor de atac si de aparare in ceea ce constituie lupta din fata semicercurilor. Cu cat numarul de atacuri al adversarilor terminate fara aruncare la poarta sau aruncari nemarcate este mai mare, cu atat se reduce din posibilitatile atacantilor de asi mari eficacitatea, pentru ca in replica, cu cat numarul de posesii de minge in atac este mai mare, cu atat se maresc sansele de a realiza o crestere a eficacitatii atacului.

        Importanta deosebita a luptei din fata semicercurilor a determinat specializarea jucatorilor pe posturi pentru a realiza o distributie optima a jucatorilor a caror putere si eficienta in finalizare sa acopere practic intreaga arie a semicercului, incepand de la 9-10 m de poarta.

      In mod constant in marile competitii internationale din ultimii ani au fost desemnati ca cei mai buni jucatori in majoritatea cazurilor nu cei mai inalti jucatori, ci jucatorii cu statura apropiata de 200 cm, cu gabarit mare, calitati motrice remarcabile, cu tehnica si tactica individuala remarcabil puse in valoare printr-un ridicat coeficient de inteligenta tactico-strategica.

    Avand in vedere aceste aprecieri, ramane definitorie importanta “stiintei jocului” in relatie cu statura si gabaritul jucatorilor, aspectul compensativ fiind diametral:

• valoarea ridicata a unor jucatori mai mici ca statura este evidentiata prin indici remarcabili de manifestare a parametrilor somato-functionali si tehnico-tactici specifici jocului, in special in atac;

• rolul si valoarea in echipa a jucatorilor cu statura inalta sau foarte inalta, intre 200-210 cm, sunt evidentiate de posibilitatile remarcabile de finalizare in atac si cresterea eficacitatii jocului in aparare.

      Unul din factorii care a constituit nemijlocit la cresterea considerabila a nivelului valoric al jocului il constituie eficacitatea aruncarilor la poarta.

       In sens static numarul de goluri inscrise de o echipa intr-un joc determinat de:

• numarul de atacuri de-a lungul intregului joc;

• numarul de posesii de minge, rezultat din faptul ca in functie de reintrarea in posesia mingii dupa una, sau mai multe aruncari la poarta;

• numarul de aruncari la poarta incercate;

• numarul de aruncari la poarta reisite.

      Cresterea constanta a eficacitatii aruncarilor la poarta care constituie scopul jocului, a presupus acumularea si utilizarea unor procedee si metode utilizate in pregatirea jucatorilor si echipelor orientate tocmai catre marirea eficacitatii de care depinde rezultatul fiecarui joc.

    Intre evolutia constanta a nivelului valoric si spectacular al jocului si modificarile aduse regulamentului de joc si interpretarii acestuia exista un raport direct, in sensul ca actualul nivel la care se joaca in lume reprezinta o consecinta directa a shimbarilor si modificarilor unor reguli in cadrul regulamentului de joc FIH.

    In functie de unele aspecte aparute in joc care au creat probleme de interpretare, FIH a introdus reglementari corespunzatoare.

        Aceste reglementari odata statuate au determinat stabilirea de strategii in pregatirea echipelor in asa fel orientata incat in adaptare la noile reguli, valoarea jucatorilor si echipei sa creasca in mod constant.

     Cresterii valorii tehnice si spectaculare a jocului, a numarului de jucatori si echipe de valoare internationala Ii sunt caracteristice :

• raportul liniarde corespondenta intre executia procedeelor tehnice si actiunilor tactice individuale de atac si de aparare in antrenamente la acelasi nivel sau chiar mai mare al intensitatii impuse de executia acestora in jocurile oficiale;

• intelegerea si incadrarea jucatorilor in conceptia de pregatire si de joc a carei formulare axiomatica este – “cum te pregatesti asa vei juca si pentru a juca foarte bine cu intentia de a fi castigator, trebuie sa te pregatesti ca un castigator”.