“Turismul a devenit în zilele noastre o ramură importantă a economiilor naţionale şi mondiale. Multe ţări privesc turismul ca o sursa valoroasă de comerţ, cu contribuţii importante în balanţele de plăti, dar şi cu un potenţial ridicat de generare a unui insemnat număr de locuri de muncă. Implicaţiile turismului sunt pe multiple planuri, de la cel  economic, la cel politic, social, cultural, natural, etc. Astfel, turismul poate fi definit prin acea activitate permanentă a omului modern, mai mult decât atât, un barometru al societăţii, un  indicator al calităţii vieţii.’’ 

        În turism informaţia are un rol, foarte important, de fapt informaţia a fost descrisă ca fiind “sângele” unei industrii, fără care un sector nu poate funcţiona. Turiştii au nevoie de informaţie înainte de a pleca în călătorie pentru a-i ajuta să planifice şi să aleagă între opţiuni, şi de asemenea se observă creşterea nevoii de informaţie în timpul călătoriei ca o tendinţă spre creşterea călătoriilor independente. 

      Această nevoie de informaţii este sporită de caracteristicile produsului turistic. În principal, printre acestea este intangibilitatea, spre deosebire de mărfuri, produsul turistic nu poate fi cercetat înainte de cumpărare şi de aceea este aproape complet dependent de caracteristici pentru a-i ajuta pe consumatori să ia o decizie de cumpărare.

        Este de asemenea stabilit din punct de vedere geografic că turiştii trebuie să circule – să consume produsul – pentru a experimenta ceea ce cumpără. Alte două caracteristici sunt complexitatea şi interdependenţa. Produsele turistice individuale sunt diverse, şi în multe cazuri eterogenitatea este cea care le face atractive în primul rând. În completare, produsele turistice sunt rar cumpărate individual, iar combinările diferite şi permutările rutelor turistice alternative, modul de transport, timpul şi casele de recreere fac decizia de călătorie dificilă chiar şi pentru cei iniţiaţi. Furnizorii, de aceea, înfruntă o provocare, pe care Kaven poetic a descris-o ca încercând “să câştige identitate cu milioane de potenţiali clienţi acoperind toată gama de venituri, interese, cunoştinţe, nevoi.”

        Chiar şi cea mai simplă excursie înseamnă să potrivească aşteptările diverşilor turişti cu varietatea sortimentelor şi opţiunilor furnizate de milioane de furnizori de turism, fiecare încercând să se diferenţieze de concurenţii săi. 

          Călătorii pot primi informaţii de la o mare varietate de surse. Totuşi (poate din cauza presiunii timpului de care am menţionat mai devreme), mulţi aleg să folosească serviciile intermediarilor.

        Agentul de turism acţionează ca un serviciu “caută şi rezervă” şi ca sfătuitor pentru client, eliberându-l de povara căutării de produse potrivite şi, de asemenea folosindu-şi cunoştinţa şi experienţa pentru a ajuta clienţii să se obişnuiască cu experienţele de călătorie. Tour operatorii acţionează ca, consolidatori, “împachetând” diferite componente turistice şi vânzându-le ca un singur produs. Câteva organizaţii turistice guvernamentale de asemenea acţionează ca intermediari, distribuind informaţii şi broşuri pentru furnizorii de turism din zona lor. Rolul principal al fiecărui acest intermediar este de a uşura procesul de cumpărare, iar schimbul de informaţii este cheia acestui rol. Aşa că, furnizorii de turism trebuie să furnizeze fiecărui intermediar informaţii într-o formă potrivită de a-i asista în procesul de vânzare. Furnizorii de turism au furnizat în mod tradiţional aceste informaţii sub forma broşurilor sau fluturaşilor şi prin liste publicate în ghiduri locale sau regionale. Totuşi, dezvoltarea şi distribuirea acestor materiale promoţionale este costisitoare, necesită consum de timp şi muncă intensivă. În completare, asemenea informaţii sunt statice, în timp ce multe din datele cerute de a face o rezervare se schimbă frecvent. Ca rezultat, consumatorul, de obicei trebuie să contacteze furnizorul direct pentru a se asigura că produsul este disponibil şi să afle valoarea la care el va fi vândut. Încă o dată, accesul la informaţii imediate şi exacte este importantă în acest stadiu. Produsele turistice sunt volatile în aceea că dacă nu sunt vândute, ele reprezintă valoare pierdută. De aceea, furnizorii manipulează preţurile în încercarea de a se asigura că produsele se vând toate.

        Cea mai simpla modalitate de a-ti alege locul pentru vacanta este să cauti destinatia pe internet. Hotelurile care se respecta şi-au creat propriile site-uri de prezentare. Cu o simplă căutare, poti gasi o locatie pe placul inimii la un pret pe masura portofelului. 

        Din acest motiv, numarul celor care apeleaza la internet inainte să plece în concediu creste spectaculos. Rezervarile online va scutesc de drumuri şi telefoane sau discutii prelungite cu agentii de turism. Completati datele şi rezolvati problema rezervarii în cateva minute. Rezervarile se pot face atat la agentiile din Romania, cat şi la cele din afara tarii, daca aveti un card acceptat. 

        ,, Oferta turistica este formata din ansamblul atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor.’’

        Productia turistica cuprinde totallitatea bunurilor şi serviciilor create în sfera turismului.

      “Analistii din tara noastra şi din strainatate considera că o data cu trecerea la noul secol şi inceput de mileniu, industria turismului şi calatoriilor va trebui să se adapteze noilor cerinte şi tendinte ale pietei, datorita ritmurilor accelerate de dezvolare şi implicare a informaticii în toate sectoarele de activitate.”

        “Se poate afirma că Romania dispune de suficiente resurse pentru a fi implicata în desfasurarea turismului intern şi international intr-o maniera mai intensa, deoarece multiple avantaje ale acestui domeniu de activitate sunt evidente în realitatea tarilor cu turism dezvoltat sau dezvoltate din punct de vedere economic.” 

Oferta turistica are o structura bine definita, în timp ce productia se realizeaza numai în urma exprimarii cererii turistice.

  Una din problemele în încercarea de a evalua impactul Internetului şi World Wide Web-ului în sectorul turismului este rata fenomenală de creştere. Statisticile se schimbă zilnic şi astfel sunt inexacte chiar înainte de a fi publicate. Totuşi, o schimbare este clară – toţi jucătorii majori din sectorul turistic intră online. 

În loc să vorbim în termeni de cifre, poate o analiză mai interesantă este să examinezi şi să clasifici site-urile turistice de pe         Web în categorii generice bazate pe tipul companiilor care operează. În mod normal, site-urile pot fi categorisite în cele operate de furnizorii de turism şi cele operate de intermediari. Cel dintâi poate fi subdivizat în cele care operează pentru lanţurile internaţionale majore şi cele care operează pentru companiile independente.

Prima categorie – site-urile lanţurilor – include acelea ale marilor companii hoteliere şi a companiilor de închiriere maşini.         Acestea promovează şi distribuie informaţia despre un singur tip de produs (camere de hotel şi închiriere maşini) şi doar produsele unei singure companii. Bugetul sectorului turismului (cum ar fi de exemplu, liniile aeriene ca Southwest Airways sau lanţuri hoteliere cum ar fi Formule 1), ale cărui limite sunt prea mici pentru a le permite acestora să-şi permită să distribuie prin canalele tradiţionale de distribuţie sunt interesaţi în particular de potenţialul Internetului pentru distribuţie.

        Cele mai multe lanţuri furnizează un site central care conţine informaţii despre companie în general. Cele mai multe includ un motor de căutare, care îl face mai uşor pentru potenţialii clienţi pentru a găsi produsul care satisface dorinţele lor. 

De exemplu, în cazul unui hotel, utilizatorii introduc locatia şi orice alte criterii dorite , (cum ar fi piscine sau facilitati de baby- sitting )  intr-o pagina Web, iar site-ul raspunde cu  o lista de proprietati care satisfac cerintele lor. Profilele fiecărei proprietăţi pot fi normal afişate, care includ descrieri textuale suplementate de fotografii şi, în sistemele mai avansate, disponibilitatea/preţurile şi facilităţi de rezervare online. Aceasta se poate mări în complexitate, de la formele printate prin care utilizatorul poate trimite un fax înapoi la companie pentru procesare, la o legătură prin email care permite utilizatorului să ceară informaţii sau o formă online care accesează o bază de date şi este capabilă să proceseze rezervări (tabel 1.2.). Anumite companii folosesc de asemenea site-urile Web ca, canale pentru a scăpa de inventarul primejdios. De exemplu, American Airlines rulează promoţia sa de mare succes “NetSaver” în fiecare miercuri pentru a scăpa de locurile nevândute pentru week-end-ul viitor.  

        Site-urile pentru furnizorii independenţi de turism tind să fie mai variate şi mai greu de găsit. Majoritatea site-urilor tind să conţină doar câteva pagini statice Web, dar câteodată se găsesc şi    site-uri inovative, eficiente şi cuprinzătoare ale operatorilor mici. Un bun exemplu este furnizat de Tellini în discuţia sa despre Vicarage Hotel din londra (http://londonvicarage.com):

       “Site-ul este divizat în variate secţiuni. Prima este Introduction care dă informaţii despre Vicarage. Preţurile şi meniul micului dejun sunt prezentate în secţiunea Details. Highlights include informaţii despre Carnavalul Notting Hill şi Sărbătoarea Anului Nou din Trafalgar Square. Direction cuprinde drumul de la aeroport. Frequently Aasked Questions prezintă o listă cu întrebări variind de la timpul de cazare la situaţia locurilor de parcare.”

         Poate succesul acestui site este cel mai bine măsurat de numărul de rezervări pe care-l creează. Câteva din motivele pentru succesul său poate fi că include informaţii nu doar despre B&B, dar de asemenea şi informaţii turistice despre zonele înconjurătoare. Face aceasta într-o manieră foarte prietenoasă, care încurajează utilizarea de persoane noi în Web.

        Aşa cum am văzut, unul din avantajele distribuţiei pe Web este ruta directă către client. Se pot face economii care pot fi direcţionate pentru încurajarea clientului să facă rezervări electronic, făcând pe mulţi furnizori de turism foarte încântaţi despre acest nou canal de distribuţie. Totuşi, cele mai multe companii de asemenea recunosc în continuare importanţa atât a tour operatorilor, cât şi a agenţilor de turism. De exemplu, Novotel, a ales să răspundă prin neacceptarea facilităţilor referitoare la rezervările online de pe site-ul lor de teamă să nu jignească agenţiile de turism partenere. Alţii şi-au concentrat porţiuni specifice ale site-ului lor anume pentru nevoile acestor intermediari. De exemplu, Almo, firmă de închiriat maşini (Rent-a-car) a avut mult de câştigat prin introducerea în timp util a facilităţilor privind rezervarea online pentru tour operatorii de pe site-ul lor – o mutare care i-a ajutat să-şi reducă cheltuielile de administraţie cu aproximativ 1 milion dolari.

      Alţi intermediari promovează activ Web-ul ca un canal de distribuţie pentru agenţiile de turism. Pegasus nu doar permite agenţiilor de turism să facă rezervări la hotel prin site-ul TravelWeb şi să adune comisioanele regulate prin adăugarea numărului de identificare al agenţiei la rezervare, dar ei şi plătesc un “stimulent” pentru a încuraja agenţii să facă rezervări în acest fel, decât prin GDS sau prin telefon.

      Răspunsul agenţiilor de turism la ameninţarea neintermedierii a fost refuzul. Ei pretind că agenţiile au 2 roluri distincte: ajută furnizorii să-şi vândă produsele şi serviciile în timp ce simultan servesc şi nevoile călătorilor. În timp ce Web-ul deserveşte doar al doilea rol, ei ştiu că cel mai mare atu al lor a fost întotdeauna abilitatea de a compara, organiza şi interpreta mari cantităţi de date în aşa fel încât să asigure cele mai interesante experienţe turistice pentru clienţi.

      În timp ce Web-ul furnizează informaţii, nu este la fel ca şi ştiinţa. Un client poate downloada pagini şi pagini de informaţii de călătorie de pe Web, dar aceasta nu se compară cu prima experienţă de a întâlni un agent turistic care îţi recomandă un hotel, restaurant şi alte amenajări care se potrivesc cel mai bine cu nevoile clienţilor. În completare, agenţii cred că clienţii nu au nici timpul, nici stimulentul necesar pentru a accesa Web-ul pentru informaţii despre călătorie.

     Acest punct de vedere este susţinut de cercetările recente făcute de US – Travel Industry Association (figura 1.3.). Aceasta demonstrează că în timp ce utilizarea serviciilor de turism prin Internet este în continuă creştere, turiştii în general preferă să se bazeze pe agenţiile de voiaj, decât pe serviciile de călătorie online pentru fiecare 7 diferite tipuri de tranzacţii.

        În completare, multe agenţii au început să folosească Internetul, decât să apeleze la alte agenţii online, sau să folosească Web-ul ca o resursă de informaţii suplimentare pentru a oferi servicii mai bune clienţilor

       În timp ce multe din aceste site-uri îndeplinesc funcţiile agenţiilor de turism tradiţionale de a acţiona ca un canal de informaţii între furnizori şi clienţi, făcând rezervări şi emiţând bilete, este şi un ajutor în a naviga prin mulţimea de informaţii turistice disponibile. Cum turismul devine din ce în ce mai global şi că destinaţiile şi furnizorii de călătorii fac din ce în ce mai mult produsele turistice disponibile online, este într-adevăr posibil ca, consumatorii să aibă nevoie să studieze unele date, să localizeze şi să salveze unele informaţii de care au nevoie.

     Argumentul potrivnic este acela că, călătorii doar frecventează agenţiile pentru a căpăta informaţii care îi ajută să reducă riscul care-l implică călătoria. Când serviciile pe care agenţiile le oferă nu mai sunt privite ca fiind importante sau când ele nu mai sunt percepute ca fiind cel mai convenabil mod de a obţine informaţii, consumatorii se vor duce în altă parte. Cum puterea Internetului creşte, va deveni mai uşor să se găsească informaţii şi mai convenabil să rezervi electronic.

        Ameninţări în plus va prezenta faptul că din ce în ce mai multe companii nonturistice intră pe piaţă. Nestânjenite de obiceiurile vechi şi de infrastructura scumpă de înalt nivel, asemenea companii aduc experienţe diferite, resurse, clienţi şi strategii competitive în industrie, şi de asemenea nu au relaţii istorice cu nici un “jucător” major. Ca rezultat, ei pot introduce schimbări substanţiale fără să se gândească la faptul că, “calcă oamenii pe picioare”. Un prin exemplu este Microsoft, care a intrat în sectorul turistic cu al său produs Expedia şi rapid a captat o mare parte a pieţei. Intermediarii, de aceea au toate drepturile de a fi îngrijoraţi, deoarece rolurile lor tradiţionale au fost eliminate sau absorbite de alţi membri ai lanţului de distribuţie, ei vor găsi un alt mod de a servi clienţii dacă vor să rămână în afaceri.